"Cartàggini" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
 
Riga 6:
La rialitati stòrica dici mmeci ca la cità fu funnata comu sèmprici basi cummirciali â fini dô IX sèculu a.C. di culoni [[finici]] ca vinèvanu di Tiro. Lu sò nomu latinu veni di ''"Quart Hadasht"'' ca veni a diri ''"cità nova"''.<br />
Pusizziunata 'n capu a na pinìsula ntra lu golfu e lu [[lacu]] di Tùnisi, Cartàggini si sviluppau alleggiu alleggiu nzinu a addivintari, tra lu V e lu III sèculu a.C., na granni putenza ecunòmica e militari di l'èbbica.
Appi a cummàttiri cuntr'a li tribbù berberi e dâ Numidia p'aviri lu cumannu ntâ zona dâ custa dô [[mari Miditirràniu]]. Ntô [[536 a.C.]] trasìu 'n [[Sicilia]], unni funnau tanti citati. L'ìsula era 'n parti già occupata dî [[greci|grechi]], e ntê sèculi VIII e VII a.C. appi na longa guerra contr'a li [[Grecia antica|grechi]] dâ [[Sicilia]] e di chisti vinni scunfiggiuta ntâ [[battagghia di Imera]] dô 480 a.C.. (ntô mentri di ssi guerri li cartagginisi distruderu li culonî grechi di [[Selinunti]] e [[Kamarina]]).
 
Lu diclinu di Cartaggini accuminzau chê [[guerri pùnichi]], e la fini cuincidìu cu la fini dâ [[terza guerra pùnica]], ntô [[146 a.C.]], quannu Cartàggini fu cumpritamenti distruduta.