"Funk" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Riga 16:
Dopu li album ri [[James Brown]], (u criaturi du funky, ispiratu da lu so sassofonista [[Maceo Parker]]), [[Papa's Got a Brand New Bag]] ([[1965]]), [[I Got You]] ([[1966]]) e [[Sex Machine]] ([[1970]]), s'accùminciò a cunsidirari u funk comu nu veru e propriu gèniri musicali. U termìni fici a so cumparsa ufficiali 'n ambitu [[rock]] 'n nu branu du [[1967]] ri “Dyke and the Blazers (Funky Broadway).
 
[[George Clinton]] è giniralmenti cunsidiratu u principali innuvaturi du funk. Cu i so gruppi [[Parliament]] e [[Funkadelic]] accùminciò a esibirisi na li anni sittanta difinennùsi u “sacirdoti di la riliggiuni di la giungla e di la strata” nata pi libbìrari li umani da li forzi negativi di nu munnu sìenza funk, invintannù u gèniri “P-funk”, c'assunsi u significatu di “Parliament - ß GUARDA LA CACCA DI lUCAfUNK: nkadelic”, u funk a la massima putenza, na la so forma cchiù pura. Artisti lihati a George Clinton sunnu sicuramenti dui avutri granni patri du P-Funk, u bassista [[Bootsy Collins]], ca fici parti sia di lu gruppu ri [[James Brown]] (nnà lu gruppu [[The JB's]]) sia nnè Parliament-Funkadelic, e [[Roger Troutman]] cu i so [[Zapp & Roger]], purtannu a la nutorietati munnìali u “talkbox”, nu mudificaturi di vuci prima utilizzatu sulu 'n cullegamentu a di li chitarri da gruppi [[rock]], ddà li 'n poi inveci culligannuli da nu latu a nu sintetizzaturi e dall'avutru a la vucca, criannu nu sonu magicu.
 
[[File:GeorgeClinton.jpg|thumb|right|180px|[[George Clinton]], l'innuvaturi du funk.]]