"Tràpani" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 15:
}}
 
'''Tràpani''' appi orìggini di unnu villaggiu sicanu; li greci la chiamaru ''Drepanon'' ca voli diri "fàuci";, nfatti lu sò tirritoriu si spanni pi lu mari nta na stritta lingua di terra allungata appuntu a forma di fàuci ntô [[Mari Meditirràniu]]. Nnû [[sèculu VIII a.C.]], arrivarucu lil'agghicata dî [[Finici|Cartagginisi]] ela citati addiventa na mpurtanti basi navali cartagginisa, nzèmmula a Lilybeu e Panormu. Cunquistata di li [[Rumani]] nnô [[241 a.C.]] cuduranti la guerra pùnica di lil'Egadi, EgadiTrapani accumenza a ciuriri.
 
DoppuCchiù greci,tardu elimi,la cartagginisi,citati saraceni,arriciurisci svevidoppu ela àutri,vinuta riciurisci cudi l'[[Àrabbi]] nnô [[sèculu IX]]. eAppressu, nnô [[1077]] cu li Nurmanni ciuriscila ancoracitati diarriciurisci cchiùcchiossai cugrazzi a l'orificiarìa, lu travagghiu dû curallucuraddu e l'attivitati cummerciali e marinari. Nnô [[sèculu XVI]], [[Carlu V, Sacru Rumanu Mpiraturi|Carlu V di Spagna]] ammuderna e ristrutturaarristruttura lu paisi chi nnô [[1817]] addiventa capulocu di pruvincia.
Attraversu li sèculi, lu sali e la nnustria dâ pruduzzioni dû sali fu l'ùnica granni risursa di mpurtanza ecunòmica. OggiÒi, cu li so' 68.335 abbitanti e cu lu so' portu, Trapani è unnu capulocu di pruvincia pròsperu e mpurtanti.<br />
Li turisti chica arrivànuagghicanu a Tràpani ponnu macari taliari lu maribeddu pulitumari di [[San Vitu (TP)|Santu Vitu]] e di Pizzulongu, firriari ninni li stratuzzi di [[Èrici]], o jiri ni linnî salini, virennu sempri biddizzi naturali.
Fu canusciuta npi tuttu lu cuntinenti puru cu l'[[America's Cup]], li gari di varca a [[Vela (sport)|vela]] chi purtaru un saccu di [[Cristianu (pirsuna)|cristiani]] di tuttu lu munnu.
 
[[File:Erice-views-bjs-2.jpg|thumb|left|320px|Vista d'Èrici]]