"Italia" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 85:
La storia di l'[[Italia]] accuminza cu la storia dî pupulazzioni chi abbitaru li vari tirritori dâ pinìsula e di l'ìsuli nti lu primu millenniu a.C. Tra li cchiù mpurtanti nutamu li [[Etruschi]], li [[latini]], li [[Galli]] e li [[Greci]] chi agghicaru ntô sud a pàrtiri di l'VIII sèculu avanti cristu. La civilizzazzioni [[Grecia antica|greca]] prima e [[Roma antica|rumana]] ciurìu 'n Italia nzinu â fini dû V sèculu doppu cristu.
Lu [[mediuevu]] vitti l'Italia nvasa di vari pupulazzioni cussidditti [[barbari]], tra cui l'[[Ostrogoti]] e li [[Vànnali]]. Li [[bizzantini]] tra lu VI e lu X sèculu arrinisceru a cuntrullari vari zoni dû sud ancora sutta nfluenza greca. Ntô [[IX sèculu]] l'àrabbi accuminzaru a pigghiari lu cuntrollu dâ [[Sicilia]], dâ [[Sardegna]] e di vari àutri territori dû sud.
[[File:Italia1815Völkerkarte von Mittel- und Südosteuropa. Italien 1815 bis zur Gegenwart (1905).jpg|thumb|left|Italia ntô 1815]]
Li [[longobbardi]] e li [[nurmanni]] foru li prutagunisti dî vicenni italiani dî sèculi X, XI e XII. La cità di [[Roma]], sacchiggiata diversi voti e n ruvina doppu la fini di lu mpiru rumanu era la sedi dû [[papa]]tu, chi cuntrullava direttamenti o ndirettamenti làrichi zoni di l'Italia cintrali. L' '''Italia''' ha statu ppi sèculi divisa in principati, regni, ducati, chi spissu èranu in mali rapporti ntra di iddi. Versu lu XII sèculu si sviluppanu nti diversi banni li cumuni, e nasciunu ripùbbrichi assai attivi, comu li ripùbbrichi marinari di [[Venezzia]], [[Amalfi]], [[Pisa]] e [[Genuva]]. Lu [[Rinascimentu]] sinna appoi nu sviluppu culturali assai mpurtanti. E' l'èbbica di [[Liunardu da Vinci]], [[Michilàncilu Buonarroti]], [[Sandru Botticelli|Botticelli]], [[Lurenzu dî Mèdici]], [[Niccolò Macchiavelli]] e tanti àutri chi dunanu lustru all'Italia puru fora dû sò tirritoriu.