"Cava Larica" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
curizzioni nichi
 
Riga 1:
[[Cava Larica]], canusciuta macari co nomu italianu[[Lingua taliana|talianu]] ridi ''Cava d'Aliga'', eni na frazziuni a parti ridi mari ro comuni ridi [[Scicli|Scichili]] nannâ [[Pruvincia di Rausa|pruvincia ri Raùsa]].
 
== OrigginiUrìggini ro nomi nomu ==
L'origginiurìggini ro nominomu nun è sicuru; se si pensa oô nominomu nannâ lingua taliàna, fuorsiforsi potta sirièssiri accuppiatu co fattifattu ca appiersu a ogni chianata ridi acqua ro mari, ala spiaggia ca ridi normalisòlitu eni ca sabbia fina fina, si inchiajincha ridi l'alghi ca ulu mari ettajetta dduocuddocu. AvitriÀutri cristiani invecimmeci pensunupènzanu ca ulu nominomu pottaputissi venirivèniri fora ro fattu ca a rientranza ca fa ala terra nanna stu puntu dduocuddocu runaduna nu golfu larucu e ridi dduocuddocu spuntau ulu nominomu Cava Larica.
 
== ULu paìsi ==
Cava Larica, è ridi sempri ulu puntu ca ili scichilitani apprifirisciunu pi irisijìrisi a rifriscari ntontô mari nannâ '[[stati]], mentri no'mmiernunnô [[mmernu]] eni n'paisieddu tranquillu cu na migliarata ridi cristiani ca cicci stannu tuttu l'annu.
 
Macari e'ê forastieriforasteri cicci piàcia venirivèniri nonnô paìsi radi Cava Larica pi farisifàrisi ulu bagnu o pi pigghiarisipigghiàrisi ulu suli supra oô rinali.
 
ALa spiaggia s'attrova nonnô miensumenzu ridi ruidui lastruni ridi scuogghi ca ili piscatura ridi canna usunuùsanu pi mintirisimintìrisi a piscari pisci friscufrischi.
 
ULu mari nun è assai prufunnu e l'acqua si presenta a culuri ro smiraldu priziusuprizziusu. Appiersu aâ spiaggia ancuminciununcumènzanu i scuogghi ca si puonnuponnu usari pi farisifàrisi na bella passiàta na mentri ca si taliatalìa ulu mari o l'unni ca sbattiennu fannu nu bellu scrusciu. Sutta a sti scuogghi cicci susunnu na puocupocu ridi ruttigrutti, ridi cui una, numinata "ALa ruttagrutta re contrabbantieri" pirmetta ridi putiri taliàri ulu mari trasiri finu nonnô scuru; sta ruttagrutta s'attrova nennî scuogghi sutta oô curvuni pi 'gghirijiri versu Costa ridi Carru e [[Sampieri]].
 
Se si cammina ancora si s'attrova ulu Cuoruvu o 'ntisu macari co nominomu ridi ''Punta Corvo'', unni s'attrova n'faru viecchiuvecchiu usatu nonnô passatu re finanzieri e ca oggi è abbannunatu; stu faru a statu usatu nonnô telefilm ro Cummissariu Muntalbanu. Tutta sta zona è fatta radi scuogghi cu 'ntrasaturi ro mari belli assai, mentri a irijiri n'intradintra si trovunutròvanu ili macchi ca rappresentunurapprisèntanu ala Macchia Mediterranea, fra l'avitriàutri ala macchia ra scupata (''Chamaerops'' spp.) è chiucchiù 'bbunnantiabbunnanti.
 
ULu paìsi si po' spartirispàrtiri nanta quattru zoni:
* ala "zona iàvata", ca eni macari ulu centru ro paìsi, unni si trovunutròvanu ala via Tolstoj, ala via Valdo, ala via Paganini e ala Piazza Mediterraneo ca susunnu uli vieivie principali ro paisi oltri all'avitriàutri vaneddi; ccà si trova macari a CriesiaCresia ro Cori 'Mmaculatu ridi Maria, ca eni a criesiacresia principali, unni n'[[austu]] si porta na prucissioni ala statua ra MaronnaMadonna co Cori 'Mmaculatu, e ala CriesiaCresia evangelica rad*a Sacra Famigghia re primi ro novicientunovicentu e ca nun è usata chiui;
* ala "Uruca", ca eni nu quartieriquarteri fattu supra na cullinedda chiamatochiamatu macari ''Bruca'' in'n lingua taliana e unni ccc'è macari 'na spiaggetta nica nica usata na vota re nnamurati pi stari ra suli e 'na spiaggia rannigranni ca iunciajunci finu e pantana ra Spina Santa;
* ala "zona vascia", ca è unni passa a strata pruvinciali [[Ronnalucata]]-[[Sampieri]] SP64, ca nonnô trattu ca passa ra Cava Larica si chiama ''Viale della Pace''; sta zona finiscia finu a mari co ''Lungomare Frine''. Ccà putiti truvari ristorantiristuranti e pizzeriepizzerìi e ili picciuotti cicci passunupàssunu ulu tiemputempu nannâ stati;
* ala "zona re campagni", ca eni ala zona ciucchiù rannigranni ridi tutti e ca pigghia tutti ili campagni ridi Ceo finu a Uscu Rutunnu, passannu ro Cuoruvu finu a'Rizza.
 
== L'abbitanti ==
ILi pirsuni ca stannu a Cava Larica susunnu chiamati cavalarisi o ''cavadalgesi'' nannâ lingua taliana.
 
Si cuntunucùntanu ampressampuocu 1.300 abbitanti e ridi chisti n'400 su forastieriforasteri ca stannu ca pi travagghiu. NaNnâ staciuni ra stati si po' arrivari a'viri chiu'ssaichiossai ridi 10.000 cristiani ca venunuvèninu a stari nennî casi ca susunnu prisenti nanta stu paìsi.
 
== ULu Travagghiu ==
NaNna stu paìsi principalmenti cicci stannu cristiani ca travagghiunutravàgghiunu nennî campagni, soprattuttusuprattuttu nennî serri ca su tipichitìpichi ra zona.
 
NallNni l'utimiùrtimi anni, graziegrazzi macari oô telefilm ro Cummissariu Muntalbanu, s'annuànnu raputugraputu na puocupocu ridi casi pe vacanzieri e na puocupocu ridi ''Bed & Breakfast'' ca hannoànnu fattu crisciricrèsciri ulu nominomu ro paìsi nonnô munnu.
 
Si cuntunu ampressampuocu 1.300 abbitanti e ri chisti n'400 su forastieri ca stannu ca pi travagghiu. Na staciuni ra stati si po' arrivari a'viri chiu'ssai ri 10.000 cristiani ca venunu a stari ne casi ca su prisenti na stu paìsi.
 
== U Travagghiu ==
Na stu paìsi principalmenti ci stannu cristiani ca travagghiunu ne campagni, soprattuttu ne serri ca su tipichi ra zona.
 
Nall'utimi anni, grazie macari o telefilm ro Cummissariu Muntalbanu, s'annu raputu na puocu ri casi pe vacanzieri e na puocu ri ''Bed & Breakfast'' ca hanno fattu crisciri u nomi ro paìsi no munnu.
[[Catigurìa:Paìsi]]
[[Catigurìa:Lochi]]
[[Catigurìa:Frazzioni dâ Pruvincia di Rausa]]