"Stèfanu Protunutaru" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Giusi (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1:
'''Stefano Protonotaro''' di [[Missina]] (pari ca nascìu a Missina) fu nu scritturi appartinenti â [[Scola siciliana]] idintificàbbili cu nu Stefanu di Missina ca traducìu dû [[Lingua greca|grecu]] n [[Lingua latina|latinu]] e didicau dui trattati [[Lingua àrabba|àrabbi]] di [[astronumìa]] a Manfredi, figghiu di Federicu II.
'''Stefano Protonotaro''' è unu di li pueti di la [[Scola Siciliana]]. Pari ca nascíu a [[Missina]].
 
'''Stefano Protonotaro''' è unu di li pueti di la [[Scola Siciliana]]. Pari ca nascíu a [[Missina]].
 
Di tutti li cumpunimenti appartinenti â Scola Siciliana chiddu di Protonotaro è l'ùnicu a èssirini pirvinutu nteramenti n [[lingua siciliana]] dû mumentu ca li rimi dâ scola, a càusa dâ granni diffusioni c'àppiru ntô restu dâ pinìsula, n'hannu junti 'n còdici tuscani e pirtantu trascritti n lingua tuscanizzata.
 
La canzuna di Protonotaro n'havi juntu attraversu nu filòlugu du lu [[XIV sèculu|Cincucentu]], Giovanni Maria Barbieri, ca la cupiau d'un còdici ca jìu n sècutu pirdutu.
 
La [[canzuna]] pirvinuta è pirtantu un rarìssimu asempiu di '''sicilianu illustri''', zoè dû linguaggiu ca li siquaci culti di Federicu elabburaru attraversu lu raffinamentu dâ lingua parrata e cumuni, rinnennu cchiù riulari certi formi e ntruducennu lu lèssicu tècnicu dâ puisìa d'amuri pruvinzali:
 
 
 
<center>Pir meu cori alligrari</center>
 
:::Pir meu cori alligrari,
:chi multu longiamenti
:senza alligranza e joí d'amuri è statu
:::mi ritornu in cantari,
:ca forsi levimenti
:da dimuranza turniria in usatu
:::di lu troppu taciri;
:e quandu l'omu ha rasuni di diri,
:ben di' cantari e mustrari alligranza,
:ca senza dimustranza
:joi siria sempri di pocu valuri:
:dunca ben di' cantar onni amaduri.
 
 
 
Lu sicilianu havi nfatti un sistema a cincu vucali ca, a diffirenza dû tuscanu, nun fà distinzioni tra li dui '''e''' e li dui '''o''', mentri lu tuscanu disponi di setti vucali.
 
Accadi d'accussì ca quasi tuttu chiddu ca canuscemu dâ pruduzzioni siciliana antica si prisenta sutta na forma diversa di chidda d'accussì carattirìstica dâ canzuna ''Pir meu cori alligrari''.
 
Di idduProtonotaro arrèstanu tri canzuni; una di chisti, "''[[Pir meu cori alligrari]]''", havi na granni mpurtanza pirchì arrivau nzinu a li nostri jorna nta la forma urigginali, scritta 'n [[Lingua siciliana|sicilianu anticu]].
 
 
 
 
 
 
Di iddu arrèstanu tri canzuni; una di chisti, "''[[Pir meu cori alligrari]]''", havi na granni mpurtanza pirchì arrivau nzinu a li nostri jorna nta la forma urigginali, scritta 'n [[Lingua siciliana|sicilianu]].
 
[[Category:Littiratura]]