Li [[Finici]] èranu nuun pòpulu simita ca, a l'[[èbbica]], ntô tirritoriu di chiddu ca è oggi lu [[Lìbbanu]], stabbilìu nuun gran nùmmiru di culonij nta tuttu lu [[Mari Miditirràniu]]. La mpurtanza dêdî finiciFinici addivintau cchiù nica di quannu na sò culònia, [[Cartàggini]], funnata ntô [[814 a.C.]] ntô nord dâ [[Tunisìa]] di oggioi, si fici putenti. Nizziarmenti, li culonî finici ntâ Sicilia si stinnìanu nta quasi tutta l'ìsula, ma cu l'arrivu dêdî [[Greci]] s'àppiru a ritirari ntâ zona uccidintali.
Ntô [[734 a.C.]], li Finici avìanu funnatu ''Mabbonath'' (oggi [[Palermu]]), già abbitata dêdî [[Sìculi]]. Dû stissu pirìudu eni âla funnazzioni di ''Mtw'' (ca fussi [[Mozzia]]), ca, uspitannu li Finici spingiutispinciuti a ovest dêdî Greci, s'angrannìu assai . ''Kfra'' ([[Soluntu]]) fu lu terzu polu di lidî culonijculoni finici ntâ Sicilia, funnatu ammeri lu [[700 a.C.]]. Li tri cità arrivisteru nuun rolu di granni mpurtanza ntra li cummerci chêchî zoni vicini, ortri a na ruccaforti pêpî navi alliati.