"Caltaggiruni" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 10:
dinsita=96|
cumunilimitrofi=[[Acati]], [[Gela]], [[Grammicheli]], [[Licuddìa]], [[Mazzarinu]], [[Mazzarruni]], [[Miniu]], [[Mirabedda Mbaccari]], [[Niscemi]], [[Chiazza]] , [[San Micheli di Ganzaria]]|
cap=95041|Prifissu telefònicu=0933}}'''Caltaggiruni''' (''Cattaggerune'' scrittu secundu la grafia lucali, ''Caltagirone'' in talianu''')''' è unu comuni di 37 953 abbitanti dâ Cittati metrupolitana di Catania. Jè luntana 68 km dû sò capulocu pruvinciali Catania e 195 km dû sò capulocu reggiunali [[Palermu|Paliermu]]. È u quintu comuni cchiù populatu dâ Città metrupolitana e lu primu pi grandizza territoriali. È u 23 comuni dâ Sicilia pi populazzioni e lu quintu pi grandizza. È sedi piscupali dû 1816. È capulocu di unu vastu comprensoriu territoriali, chiamatu ''Calatinu e Sud Simetu'', ca jè ndâ parti meridionali di lu attuali enti metrupolitanu.
cap=95041|Prifissu telefònicu=0933}}
 
[[File:Caltagirone.jpg|thumb|La scalazza di Caltaggiruni, dicurata di la famusa ciramica|alt=]]Centru urbanu misu centralmenti intra la Sicilia centrali, chidda orientali e lu litoriali meridiunali, jè famusa pâ produzzioni dâ ciramica, a quali la rendi lu maggiuri centru reggiunali e unu di cchiù impurtanti d’Italia. Fu pi ultra dui millenni unu puntu strateggicu di controllu pi multi populi ca contrullavunu li chiani di Catania e Gela, intra di cui bizzantini, arabbi, genuvisi e nurmanni. Jè macaru unu impurtanti centru agriculu, pi so grandi campagni.
[[File:Caltagirone.jpg|thumb|left|La scalazza di Caltaggiruni, dicurata di la famusa ciramica]]
'''Caltaggiruni''' ('''Cattaggerune''' ntû dialettu dâ città) è unu cumuni di 37.953 abbitanti dâ [[pruvincia di Catania]]. Di urìggini àrabba, sviluppau dû principiu dâ sò storia l'artiggianatu dâ ciràmica, chi la renni famusa a liveddu nazziunali e ntirnazziunali, trasennu ricintimenti puru ntô catàlugu dû patrimoniu munniali di l'umanità di l'[[UNESCO]] intra û consorziu di comuni dû Vaddu di Notu. Li abbitanti veninu chiamati "calatini" o "caltaggirunisi" (''caratini'' e ''cattaggerunisi'' nta parrata lucali)
 
U centru storicu avi u titulu di Patrimoniu di l’umanitati di l’UNESCO dû 2002, facenti parti dû consorziu du Vallu di Notu, inzemmura a [[Catania]], [[Militeddu (Catania)|Militeddu]], [[Scicli|Scichili]], [[Muòrica|Muorica]], [[Rausa]], [[Notu (Sarausa)|Nuotu]] e [[Palazzolu Acrèidi|Palazzolu]].
L'etimoluggìa diriva di l'àrabbu Q'al'at jiran (appoi trasfurmatu n Kalta-jiran), ca signìfica " dui Casteddi vicini".
 
L'etimoluggìa diriva di l'àrabbu Q'al'at jiran (appoi trasfurmatu n Kalta-jiran), ''ca signìfica " dui Casteddi vicini"''.
Cu 'rriva a Caltaggiruni nun pò farisi scappari 'na presenza strabilianti: a ciramica. Si tu 'ntrasi ndà città trovi a ciramica unnè ghiè ghiè, intra a putìa, intra li casi e 'ncapu li balcuni.
Travagghiari a terracotta è n'arti antica quantu a so città, detta a Città di Munti Erea. Caltaggiruni si spatti in du patti: a città auta e chidda bassa. A prima cunserva u megghiu e impurtanti patrimoniu da città, monumenti barocchi, chiese e campanili decurati, a statua di Luigi Sturzu, villi e villini sitticenteschi, a scalinata di Santa Maria dû Monti (a scala dâ Matrici), a vidda comunali, li quarteri di San Jacupu e San Giorgiu, u carciri Burbonicu, i putii da ceramica, u teatru di pupi, li presepi permanenti e li vecchiareddi ca parraciniunu intra a chiazza cuperta.
 
<br />
Tipici di sta zona sunu li carruggi, strade nichi nichi a scinniri e chianari unni si fannu li più antichi misteri chi si ponu taliari di porta in porta quasi come trasiri intra e casi di genti.<br />
Ndà città nova lu baroccu nun c'è ma trova li negozi novi , li casi moderni, u tribunali, l'ospedali, e a campagna china ri carrubbe e ulivi. È a zona chiù abbitata dâ città caltaggirunisi.
 
----
'''Nun te pò perdiri:'''<br />
- I cannoli di Judica e Trieste (chiazza principali vicinu a scalinata), in facci da Chiesa di Gesuiti<br />
- I gireddi di Grazziusu, che è na brioscia cu zuccaru a velu, e china re crema, principalmenti Nutella o crema pasticciera. È chiamata accussì picché havi na forma a spirali.
 
- I putii di ceramisti ('ndò centro storico)<br />
- Li quartieri di l'Acquanova, di San Petru, di San Giorgiu, di San Jacupu e u teatru di pupi<br />
- A via Luigi Sturzu, unni c'è na balcunata barocca di lu patrimoniu dell'UNESCO.<br /><br />
 
== Frazzioni ==
Line 53 ⟶ 41:
U caltaggirunisi è una varietà di sicilianu orientali non metafòneticu, frati dû chiddu catanisi o saràusanu, pirò distintu, specialmenti pû substratu gaddu-siculu (specialmenti di tipu liguri) , chi rinniu sta parrata differenti, cumenzannu câ forti nasalità dû sonu, a lenizziuni a centru di parola e finennu cû l'usu du tiempu perfettu mmeci dû tiempu remotu.
 
P'influenza dû liguri ca vinìu cu chiddi di Genova, li vucali finali di lu dialettu di Caltaggiruni nun vèninu prununziati (éssireo mmecivèninu chiprununziati essiricomu si fussunu dî ''e'' chiusi).
 
==== Patri nostru (Patre nostru) ====
Patre nostru, ca sé 'n ceru,
 
Santeffjatu sia u nomu tò,
 
venissi préstu u tò regnu,
 
sempre sia fatta a tò vuruntà
 
Comu 'n ceru accussé 'n terra.
 
Danne sempre u pane cutedianu
 
E togghiene i nostre débbite
 
Accussé comu nuatre i tugghimu
 
a e debbiture nostre.
 
E nun ne lassare cascare 'n tentazziune,
 
ma libberene dû male. AMEN.
 
P'asempiu: "Cu nn'appe nn'appe, i cassatedde re Pasqua" (zoè: Cu nn'appi nn'appi, di cassateddi di Pasqua")
 
{{vidipuru1|Cullina di Sant’Ippòlitu (Caltaggiruni)}}