"Caltaggiruni" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Etichetti: Canciu di apparecchiu mòbbili Canciu pi applicazzioni mòbbili Modifica da app Android
Etichetti: Canciu di apparecchiu mòbbili Canciu pi applicazzioni mòbbili Modifica da app Android
Riga 43:
== Dialettu ==
 
Ultra lu talianu, a Caltaggiruni si parra lu sicilianu, nnâ sò varietati lucali (chiamata ''caltaggirunisi'' o ''cattaggirunìsi'' nnâ grafìa lucali), chi fa parti dû dialettu sicilianu orientali, comu puru li dialetti di Catania e Saràusa, dê quali pirò si rendi distintu pâ presenza di nu storicu substratu dâ lingua liguri, ca lu rendi peculiari dê autri dialetti dû stissu tipu, e midemma dê dialetti gallu-italici di Sicilia, comu chiḍḍi di [[Ciazza (Enna)|Chiazza]] o [[Nicusìa (Enna)|Nicusìa]], ê quali veni comparatu a tortu. Comu in autri dialetti siciliani, esistunu influenzi [[Lingua francisa|francisi]], [[Lingua spagnola|castigghiani]], [[Lingua catalana|catalani]], [[Àrabbu|arabbi]], [[Lingua greca|greci]] e [[Lingua pruvenzali|pruvenzali]]. N'autra cosa ca va menziunata è macaru la sò natura di dialettu di transizziuni intra lu orientali e lu centralicintrali metafoneticu.
 
Nnû dialettu esistunu, a livellu di fonetica e funoluggìafonoluggìa, elementi nun cumuni dû sicilianu standard, comu la vucali centrali chiusa ô postu dê vucali [i], la lenizziuni intervucalica a centru di palora (in modu particulari dû sonu /s/, ca si trasforma in /z/, macaru pirò dâ /ʧ/, ca si trasforma in /ʒ/), li vucali nasali (li quali currispundunu ê dittonga ''un-, in-, on-'', ''an-'' e ''en-'') e li semicunsunanta in posizziuni centrali (palori comu ''ovu, arburu e lampiuni'' sunu n'asempiu).
 
A livellu morfologgicu, va fatta menzioni dê pisanti usu dê tempi composti p'indicari azziuni dû passatu, li quali sunu preferiti ê tempi remoti, ca veninu utilizzati chiù pi autru a livellu esprissivu (''Jacupu ha rinzittatu a stanza''). È assai cumuni lu rotacismu (''durici'' ô postu di ''dudici'', ''renti'' ô postu di ''denti'', ''mannatu'' ô postu di ''mandatu'', ''bamminu'' ô postu di ''bambinu'', ''rossu'' ô postu di ''grossu''). Assai cumuni è la contrazziuni vucalica a principiu di palora undi la geminazziuni si manifesta (ccattari, llumari, ddunarisi, ddubbarisi, cchiapparisi, llipparisi, ffruntarisi, ddivintari, mmuccari, mmucciarisi) o la geminazziuni consunantica nnû parratu (''Mé (f)frati, comu (s)simu (c)cumminati (c)câ scola?''). Si pò vidiri macaru na particulari metafunesi, ca trasforma u sonu /a/ in /o/ nnâ prima sillaba (''olivi'' ô postu di ''alivi'', ''oricchi'' ô postu di ''aricchi'', ''sosizza'' ô postu di ''sasizza'', ''oceḍḍu'' ô postu di ''aceḍḍa'', ''cosetti'' ô postu di ''quasetti'', ''coriari'' ô postu di ''quariari'').
Riga 58:
'''Dichiarazzioni Universali di li diritti di l'Omu'''
 
''"Ì cristjani nasciunu tutti lìbbiri e tutti ì stìssi, pi dignità e dirìtti. C' hanu u stìssu cirbeḍḍu e cuscenzacuscienza, e s'hanu cumpurtari 'ntra ri ìḍḍi comu si fussuru frati râ stìssa matri."''
 
==== Patri nostru ====