"Friedrich Nietzsche" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1:
[[File:Nietzsche1882.jpg|thumb|Nietzsche fotografatu ntô 1882 a [[Naumburg]].|455x455px]]
'''Fidiricu Gugghiermu Nietzsche''' ([[Lingua tidesca|Tudiscu]]: Friedrich Wilhelm; [[Röcken]], [[15 di uttùviru]] [[1844]] - [[Weimar]] [[25 di austu]] [[1900]]) fu nu [[Filòsufi|filòsufu]], [[Critica curturali|criticu curturali]], musicista, [[pueta]] e [[Filologgìa|filòlogu]] tudiscu, lu sò travagghiu appi na granni nfluenza ntâ [[Filòsufia di oi|filòsufia di oi]]. <ref>Magnus, Bernd (2020) [1999]. "Friedrich Nietzsche". Encyclopædia Britannica.</ref> <ref> Wilkerson, Dale. 14 October 2015. "Friedrich Nietzsche." The Internet Encyclopedia of Philosophy. ISSN 2161-0002. </ref> <ref> Belliotti, Raymond A. 2013. Jesus or Nietzsche: How Should We Live Our Lives?. Rodopi. pp. 195–201. </ref> <ref> Russell, Bertrand (1945). A History of Western Philosophy. New York: Simon and Schuster. pp. 766, 770. ISBN 978-0-671-20158-6. </ref> <ref> Wicks, Robert. [1997] 2011. "Friedrich Nietzsche." Stanford Encyclopedia of Philosophy, edited by E. N. Zalta. Retrieved 6 October 2011. </ref> Accumminzau comu filòlogu classicu, fu lu cchiù giùvini chi mai appi la cattidra di Filologia Classica ntâ l'[[Univirsitati di Basilea]], ntô 1869 quannu iddu aveva 24 anni.<ref>Anderson, R. Lanier (17 March 2017). "Friedrich Nietzsche". ''Stanford Encyclopedia of Philosophy''. Metaphysics Research Lab, Stanford University.</ref> Nietzsche lassau ntô 1879 pi prubblemi di saluti chi tinni pi la majuri parti dâ sò vita; finìu casi tuttu lu cori dâ sò opira ntî deci anni siquenti.<ref>Brobjer, Thomas. 2008. ''Nietzsche's Philosophical Context: An Intellectual Biography''. p. 42. University of Illinois Press.</ref> Ntô 1889, a 44 anni, cullassau e doppu zò appi na cumpleta pirduta dî sò facurtà dâ capu. Campau l'anni ristanti ntâ cura di la matri finu â sò morti ntô 1897 e doppu câ sò sorasoru [[Elisabeth Förster-Nietzsche|Elisabbetta Förster-Nietzsche]]. Nietzsche murìu ntô 1900.<ref>Matthews, Robert. 4 May 2003. "'Madness' of Nietzsche was cancer not syphilis." ''The Daily Telegraph''.</ref>
 
Nti l'òpri di Nietzsche avemu [[pulemica]] filosòfica, puisìa, critica curturali e narrativa, accumpagnati cu [[citazzioni]] e [[irunìa]].<ref>McKinnon, A. M. 2012. "Metaphors in and for the Sociology of Religion: Towards a Theory after Nietzsche." ''Journal of Contemporary Religion'' 27(2):203–16.</ref> Ntî principali banni di la sò filusufìa tinemu la sò critica radicali di la [[virità]], cu lu pruspittivismu; na critica [[Genialoggìa (Filusufìa)|genialòggica]] di la riliggiuni e la [[morali cristiana]] e quinni la tiurìa di la [[morali patruni-schiavu]];<ref>Wilkerson, Dale. 14 October 2015. "Friedrich Nietzsche." ''The Internet Encyclopedia of Philosophy.'' ISSN 2161-0002.</ref><ref>Nietzsche, Friedrich. 1888. "Four Great Errors." In ''Twilight of the Idols'', translated by W. Kaufmann and R. J. Hollingdale.</ref> lu diri di sì estèticu a l'esistenza cuntru la "[[Diu mortu è|morti di Diu]]" e la granni crisi dû [[nichilismu]];<ref>Wilkerson, Dale. 14 October 2015. "Friedrich Nietzsche." ''The Internet Encyclopedia of Philosophy.'' ISSN 2161-0002.</ref> l'idea di forzi [[Apollìniu e Dionisìacu|apollinìi e dionisiachi]]; e capiri l'[[Umanu|èssiri umanu]] comu nu nzemi di vogghi una cuntru l'autra, quisti chiamati [[vogghia di putiri]].<ref>Gemes, K., and J. Richardson. 2013. "The Duality of Nietzsche's Theory of the Will to Power: The Psychological and Cosmological Aspects." Pp. 177–78 in ''The Oxford Handbook of Nietzsche''. Oxford: Oxford University Press.</ref> Iddu è puru lu nvinturi di idee nfluenti comu lu [[Superomu]] e l'[[Eternu ritornu]]. <ref>Lampert, Laurence (1986). ''Nietzsche's teaching: an interpretation of Thus spoke Zarathustra''. New Haven: Yale University Press. ISBN <bdi>978-0-300-04430-0</bdi>. OCLC 13497182.</ref><ref>Bowman, William (2016). ''Friedrich Nietzsche: Herald of a New Era''. Hazar Press. pp. 39–59. ISBN <bdi>978-0-9975703-0-4</bdi>.</ref> Nti li sò urtimi òpri, addivintau sempri di cchiù aggitatu supra li capacitati criativi di l'indivìduu, dì vinciri norma morali e curturali, pì criari novi valuri e pâ saluti estetica.<ref>Wicks, Robert. [1997] 2011. "Friedrich Nietzsche." ''Stanford Encyclopedia of Philosophy'', edited by E. N. Zalta. Retrieved 6 October 2011.</ref> Ntû ''corpus'' di la sò opra parrau di nu granni nzemi d'argumenti, comu l'[[arti]], la filologgìa, la [[storia]], la [[riliggiuni]], la [[traggèdia]], la [[curtura]], la [[scienza]], e fu nfluenzatu ntî primi tempi di pirsunaggi comu lu filòsufu [[Arthur Schopenhauer|Arturu Schopenhauer,]]<ref>Dale Wilkerson. "Friedrich Nietzsche". ''Internet Encyclopedia of Philosophy''. ISSN 2161-0002. Retrieved 9 April 2018.</ref> u musicista [[Richard Wagner|Riccardu Wagner,]]<ref>Dale Wilkerson. "Friedrich Nietzsche". ''Internet Encyclopedia of Philosophy''. ISSN 2161-0002. Retrieved 9 April 2018.</ref> e lu scritturi [[Johann Wolfgang von Goethe|Giuvanni Wolfgang von Goethe]].<ref>Dale Wilkerson. "Friedrich Nietzsche". ''Internet Encyclopedia of Philosophy''. ISSN 2161-0002. Retrieved 9 April 2018.</ref>
 
Doppu sâ morti, sò soru Elisabbetta addivintau a patruna e editura di li manuscritti di Nietzsche. Idda canciau li sò manoscritti chi n'eranu ancora stati pubblicati, accusì ca putissiru serviri pâ sò idiologgìa [[Nazziunalismu|nazziunalistica tudisca]], spissu cuntraddicennu e livannu li pinsieri d'iddu, pirchì eranu chiaramenti cuntru l'[[antisimitismu]] e lu nazziunalismu. Grazzi a li virsioni di idda, l'òpra di Nietzsche fu missa nzemi ô [[Nazzismu]] e lu [[Fascismu]];<ref>Golomb, Jacob, and Robert S. Wistrich, eds. 2002. ''Nietzsche, Godfather of Fascism?: On the Uses and Abuses of a Philosophy''. Princeton, NJ: Princeton University Press.</ref> studiusi di lu ventèsimu seculu foru cuntru quisti assuciazzioni, e novi edizzioni curriggiuti foru n picca tempu dispunibbili. Lu pensieru di Nietzsche appi novu successu nti l'[[1960ini|anni sissanta]], e li sò idee hannu di allura avutu na granni diffusioni ntra li filòsufi di dui secoli. Particularmenti nti scoli di la [[filosufìa continentali]], comu l'[[esistenzialismu]], lu [[postmudernismu]] e lu [[poststrutturalismu]], ma puru nta l'arte, la [[psicoluggìa]], la [[pulìtica]] e a [[curtura populari]].<ref>Belliotti, Raymond A. 2013. ''Jesus or Nietzsche: How Should We Live Our Lives?''. Rodopi. pp. 195–201.</ref><ref>Russell, Bertrand (1945). ''A History of Western Philosophy''. New York: Simon and Schuster. pp. 766, 770. ISBN <bdi>978-0-671-20158-6</bdi>.</ref><ref>Wicks, Robert. [1997] 2011. "Friedrich Nietzsche." ''Stanford Encyclopedia of Philosophy'', edited by E. N. Zalta. Retrieved 6 October 2011.</ref><ref>Constable, Marianne. 1994. "Genealogy and Jurisprudence: Nietzsche, Nihilism, and the Social Scientification of Law." ''Law & Social Inquiry'' 19(3):551–90.</ref><ref>Sanford, John (5 June 2001). "100 years after death, Nietzsche's popularity keeps growing". ''Stanford News''. Stanford News Service.</ref>
 
== Vita ==