"Michail Bulgakov" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 15:
 
Quannu ancora campava, Bulgakov era canusciutu pî soi ''Appunti di nu dutturi giuvini'' e ''La guardia janca'' (''Белая гвардия''). Fu, pi picca tempu, lu scritturi priferitu di [[Stalin]]. Stalin era n'appassiunatu dâ cummedia ''Li jorna dê Turbin'' (''Дни Турбиных''), ca si rifà ô romanzu ''La guardia bianca''. Forsi fu chissu ca ci salvau la vita nnî l'anni dô tirruri (1937), quannu quasi tutti li scritturi ca nun appruvavunu la dittatura di Stalin furunu 'ncarzarati e ammazzati, comu Osip Mandelstam. Bulgakov nun appruvau mai il regime e nta tanti operi soi, comu nta ''Cori di cani'' u diridìu. Ntô 1929 tutti li soi operi, macari lu romanzu ''La guardia janca'', furunu censurati; Bulgakov non putìu pubblicari cchiù nenti. Travagghiau comu ''letteratu-burocrati'' e scrivìu ''Lu Maestru e Margherita''.
 
Fu u romanzu satiricu "Lu Maestru e Margherita" (Мастер и Маргарита), pubblicatu quasi trent'anni dopu la morti ntô 1967, ca ci assicurau fama pi sempri.
 
Lu libru pi tanti anni si puteva truvari sulu ammucciuni ntâ l'Unioni Sovietica comu ''samizdat'', prima dâ pubblicazioni a puntati di na virsioni censurata ntô ggiurnali ''Moskva''. Secunnu l'opinioni di tanti letturi "Lu Maestru e Margherita" è lu megghiu romanzu russu dô seculu e puru di l'Unioni Sovietica, macari su è difficili pinzari ca Stalin appruvava lu romanzu. Lu libru iuncìu 'n poci di ditti ntâ lingua russa, comu lu cchiù famusu "Li manuscritti nun abbruciunu". Lu manuscrittu dô Maestru distruttu è 'n elementu mpurtante dâ storia e lu stissu Bulgakov appi a riscriviri di l'iniziu lu romanzu arricupigghiannu la memoria dopu ca n'avìa persunalmenti abbbruciatu di proposito una bozza.