"Michail Bulgakov" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 18:
Fu u romanzu satiricu ''Lu Maestru e Margherita'' (Мастер и Маргарита), pubblicatu quasi trent'anni dopu la morti ntô 1967, ca ci assicurau fama pi sempri.
 
Lu libru pi tanti anni si puteva truvari sulu ammucciuni ntâ l'Unioni Sovietica comu ''samizdat'', prima dâ pubblicazioni a puntati di na virsioni censurata ntô ggiurnali ''Moskva''. Secunnu l'opinioni di tanti letturi ''Lu Maestru e Margherita'' è lu megghiu romanzu russu dô seculu e puru di l'Unioni Sovietica, macari su è difficili pinzari ca Stalin appruvava lu romanzu. Lu librulibbru juncìu 'n poci di ditti ntâ lingua russa, comu lu cchiù famusu '''
<br/>
::::::''Li manuscritti nun abbruciunu'''''. <br/>

Lu manuscrittu dû Maestru distruttu è 'n elementu mpurtante dâ storia e lu stissu Bulgakov appi a riscriviri di l'iniziu lu romanzu arricupigghiannu chiddu ca s'arriuddavasi ricurdava dopu ca n'avìa persunalmenti abbbruciatu di propositu n'abozzu.
 
''Cori di cani'', na storia ô spissu assumigghiata cu ''Frankenstein'', avi, comu protagonista, 'n prufissuri ca ci metti i testiculi di n'omu a 'n cani ca si chiama Sharik ( ''Pallino'' ntâ versioni 'taliana ). Passannu u tempu Sharik addiventa sempri cchiù umanu criannu 'n gran cassariamentu. Stu cuntu ripprisenta na fotti satira all'Unioni Sovietica; spirannusi a iddu, ntô 1973, lu scritturi 'nglisi William Bergsma scrivìu n'opera comica 'ntitulata ''L'ammazzatina dû cumpagnu Sharik''.
 
Lu romanzu ''Ova fatali'' cunta chiddu ca succidìu dopu la scuperta dû Prufessuri Persikov, ntâ 'n spirimentu cu l'ova, di 'n raggiu russu ca faciva crisciri cchiù velocimenti li criaturi viventi. Ntâ ddi jorna ê cchiù 'ssai jaddini di [[Mosca (Russia)|Mosca]] ci veni na malatìa contaggiusa e allura, p'arrisolviri la situazioni, lu Guvernu Sovieticu tenta di usari lu raggiu nta na fatturìa. Svinturatamenti, pi sbagghiu, ô Prufissuri ci dùnanu ova di jaddina e mmeci â fatturìa amministrata dû guvernu arriva na partita di ova di struzzu, di serpi e di cuccutrigghiu ca avìanu a essiri cunsignati ô Prufissuri. Lu sbagghiu nun veni scupertu finu a quannu di l'ova nun nesciunu mostri ranni ranni ca sdirrubbunu li quatteri dâ periferìa di [[Mosca (Russia)|Mosca]] e ammazzunu lu chiù 'ssai di ddi ca travagghiunu ntâ fatturìa. La machina dâ propaganda ammisca ntô menzu macari a Persikov, strammannu la sò natura comu lu sò cumpurtamentu scunsidiratu avìa criatu li mostri. Sta storia ca ammustra un guvernu pastizzaru ci custau a Bulgakov la fama di contrarivoluzionariu.
 
 
==Furtuna==
 
Tanti scritturi e artisti cunfissaru d'aviri pigghiatu 'spirazioni di ''Lu Maestru e Margherita''. Pi fari qualchi esempiu, lu romanzu di '''Salman Rushdie''', ''Verseddi Diavulini'', è chiaramenti nfluinzatu di l'opera cchiù mputtanti di Bulgakov; Li [[Rolling Stones]] dissiru ca lu romanzu fu n'elementu fundaminali pâ sò celebri canzuna, ''Simpatìa pû Diavulu''. Lu gruppu di musica "grunge" ''Pearl Jam'' si rifici ô discursu, prisenti ntô romanzu, fra Yeshua Ha-Notsri e Ponziu Pilatu pâ canzuna dô 1998 ntitulata ''Pilatu''. Li '''Lawrence Arms''' si 'spiraru a qualchi pezzu dô libbru pô sò ddiscu . La canzuna dê '''Franz Ferdinand''' ''Love and Destroy'' arricupigghia a parti unni Margherita firrìa vulannu supra [[Mosca (Russia)|Mosca]].
 
 
==Bibbliografìa 'n italianu==
 
in ordini di tempu <br/>
 
 
''La guardia janca'', traduzioni dô russu e ntroduzioni di Ettore Lo Gatto, Roma: Anonima Romana Editoriale, 1928 [ncumpleta]; Torino: Einaudi, 1967 [prima traduzioni 'taliana cumpleta].<br/>
''Ova fatali e autri cunti'', traduzioni di Maria Olsufieva, Bari: De Donato, 1967.<br/>
''Lu Maestru e Margherita'', edizioni ntegrali, prefazioni di Vittorio Strada, traduzioni di Vera Dridso, Torino: Einaudi, 1967. <br/>
''Lu Maestru e Margherita: Cristu, Pilatu, Ggiuda, Satana, Mosca anni Trenta'', edizioni ntegrale, traduzioni di Maria Olsoufieva, Bari: De Donato, 1967; Milanu: Garzanti, 1973.<br/>
''Lu Maestru e Margherita'', a cura di Mario Visani, Firenzi: La nuova Italia, 1974. <br/>
''I cunti di nu dutturi giuvini'', traduzioni di Chiara Spano, Roma: Newton Compton, 1974.<br/>
''Appunti ntê pusiddi'', a cura di Eridano Bazzarelli, traduzioni di Eridano Bazzarelli, Giovanna Spendel, Anita Fiamenghi, Roma: Editori Riuniti, 1974.<br/>
''Lu Maestru e Margherita'', ntroduzioni di Eridano Bazzarelli, traduzioni di Milly De Monticelli, Milanu: Rizzoli, 1977. <br/>
''Cori di cani'', traduzioni di Viveka Melander cu ''Appunti di nu dutturi giuvini'', traduzioni di Chiara Spano, La Spezia: Melita, 1983. <br/>
''Morfina'', traduzioni di Mario Alessandro Curletto, Ggenova: Il melangolo, 1988.<br/>
''Romanzi'', saggiu ntroduttivu di Vittorio Strada, nota bibbliografica di Marietta Cudakova, Turinu: Einaudi, 1988. Cunteni ''La guardia janca'', ''Romanzu tiatrale'', ''Lu Maestru e Margherita''. <br/>
''La guardia janca'', a cura di Milli Martinelli, traduzioni di Anjuta Gancikov, Milanu: Rizzoli, 1990, 2001; Milanu: Fabbri, 2001.<br/>
''Romanzi e cunti'', traduzioni di Viveca Melander, Chiara Spano e Aldo Ferrari, Milanu: Newton Compton, 1990. Cunteni ''Cori di cani'', ''Romanzu tiatrali, ''Diavuleidi'', ''L'ova fatali'' e ''I cunti di nu dutturi giuvini''.<br/>
''Littri a Stalin. Enukidze e Gor'kij'', ntroduzioni, traduzioni e cura di Mario Alessandro Curletto, Ggenova: Il Melangolo, 1990. <br/>
''Ova fatali'', traduzioni di Mariia Olsufieva, Milanu: Bompiani, 1990.<br/>
''Appunti di nu dutturi giuvini'', ntroduzioni di Milli Martinelli, traduzioni di Emanuela Guercetti, Milanu: Rizzoli, 1990. <br/>
''Lu ranni cancilleri e autri inediti'', a cura di Victor Losev, edizioni 'taliana a cura di Igor Sinibaldi, traduzioni di Serena Prina e Bruno Osimo, Milanu: Leonardo, 1991. <br/>
''Appunti ntê pusiddi'', Pordenoni: Studio tesi, 1991.<br/>
''Li jorna dê Turbin'', Turinu: Einaudi, 1991. <br/>
''Cunti fantastici'', Milanu: Rizzoli, 1991. Cunteni ''Diavuleidi'', ''L'Ova fatali'' e ''Li abbinturi di Chichikov''. <br/>
''Lu Maestru e Margherita: Cristu, Pilatu, Ggiuda, Satana, Mosca anni Trenta'', ntroduzioni di Giovanni Buttafava, traduzioni di Emanuela Guercetti, Milanu: Garzanti, 1982. <br/>
''Lu Maestru e Margherita'' cu ''All'amicu segretu'' e ''Littra ô guvernu di l'Urss'', traduzioni e noti di Maria Serena Prina, postfazioni di Igor Sibaldi, Milanu: Mondadori, 1991.<br/>
''Lu Maestru e Margherita'', ntroduzioni di Mauro Martini, Roma: Newton Compton, 1994.<br/>
''Morfina e autri cunti'', traduzioni di Nadia Cicognini, Silvia Lega e Cristina Moroni, nota ntroduttiva di Igor Sibaldi, Milanu : Mondadori, 1994. <br/>
''Lu Maestru e Margherita'', traduzioni e cura di Claudia Zonghetti, Torriana, 1995; con una ntroduzioni di Marietta Cudakova, Rimini: Guaraldi, 1995. <br/>
''Morfina'', a cura di Silvia Sichel, Firenzi: Passigli, 1999. <br/>
''Li manuscritti nun abbruciunu. Littri scigliuti 1927-1940'', a cura di Stefania Pavan, Milanu: Archinto, 2002.