"Michail Bulgakov" : Diffirenzi ntrê virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 6:
==Vita==
 
Michail Bulgakov nascìu a [[Kiev]], [[Ucraina]], primuggenitu di 'n prufessuri di storia e critica dê riliggiuni occidentali, Afanasij Ivanovič Bulgakov. I figghi di Afanasij, trasuti nta l'esercitu, â fini si stabbilirunu a [[Pariggi]]. Michail Bulgakov trasìu comu dutturi, e finìu ntô Càucasu, unni accuminciau a travagghiari comu ggiunnalista. Macari ca era relativamenti vulutu beni dû reggimi Sovieticu di [[Stalin]], a Bulgakov ci vietaru sempri di nesciri di l'Unioni Sovietica o di jiri a fari visita all'esteru e ê soi frati.
 
Ntô 1913 Bulgakov si maritau cu Tatiana Lappa. Ntô 1916, si lauriau 'n midicina, câ menzioni d'unuri, ntâ l’Università San Vladimir di Kiev. Ntô 1921, si trasfirìu cu Tatiana a [[Mosca (Russia)|Mosca]]. Tri anni dopu, divurziau dâ prima muggheri e si maritau cu Ljubov' Belozerskaja. Ntô 1932, Bulgakov si maritau pâ terza vota cu Yelena Šilovskaja. Ntâ l'ultimi deci anni dâ sô vita, Bulgakov cuntinuau a travagghiari all'opera ''Lu maestru e Margherita'', scrissi cummedî, operi di critica, storî, e fici qualchi traduzioni e drammatizzazioni di romanzi. Tuttavia, la maggiuri parti dê soi operi arristau pi tantu tempu ntô casciolu. Ntô 1938 scrissi na littra a [[Stalin]] addumannannuci lu permissu di fari nu viaggiu all'esteru o macari di putiri travagghiari. Qualchi tempu dopu ricivìu na telefunata di [[Stalin]] 'n persuna, ca non ci dava â possibbilità di jirisinni dâ Russia, ma ci cunsinteva di travagghiari ô Tiatru d'Arti di Mosca; però no comu drammaturgu.