A votata tunna râ linguistica

Pàggina òrfana Sta pàggina jè òrfana, zoè nun havi ljami a trasiri.

Pì faùri, junci un ljami chi porta ccà e scancèlla st'avvisu.

Câ sprissioni "A votata tunna râ linguistica" si senti a diri nu finominu 'ntillittuali ca distinguìu na parti ranni dâ filosufìa di lu Novicentu: in sìntisi a cosa s'ancentra nta nu studiu prufondu, a ogni liveddu, di li prublimatichi ca poni lu linguaggiu.
A sprissioni a statu strummintata di lu filosufu statunitenzi cuntimpuraniu Richard Rorty ca nta lu saggiu "The linguistic turn" (1967), scrissi na longa prifazzioni ca antitulau "Metaphilosophical difficulties of linguistic philosophy", ("Difficultati metafilusofichi ntâ filosufìa linguistica") unni prifigurava scinari nta lu futuru.
A vuliri simplificari si po fari cuincidiri a votata tunna râ linguistica câ nascita di la filosuf'a analitica, na currenti ca nascìu nta l'Anghilterra nta li primi anni di lu XX seculu, ca si pruposi comu obbiettivu n'analisi rigurosa di lu linguaggiu supra 'na basi loggica ca avissi duvutu essiri â cchiu solida pussibbili.
In ginirali eni pussibbili cumprendiri nta a votata tunna râ linguistica macari autura c'appartienunu a tadizzioni cuntinintali, comu lu 'ntillituali tidescu Martin Heidegger (1889-1976) pi via di li pubbricazzioni ca ficci riflittiennu supra a lu linguaggio.