Arthropoda

filu di armali invertibbrati chi hannu n'esuschèlitru, un corpu sigmintatu, e appinnici articulati
Artropoda
Granciu
Granciu
Classificazzioni scintìfica
Regnu: Animalia
Filu: Artropoda


Suttafila e classi:

NOTA: Quarchi mudellu di classaficazzioni si mettinu
Myriapoda and Hexapoda ntrôn suttafilu
chiamatu Uniramia.

Lu filu Arthropoda rapprisenta lu cchiù granni filu d'armali, cumprinnennu li classi Insecta (nsetti) e Arachnida (p'asempiu: taràntuli, scurpiuni, ecetra), e lu suttafilu Crustacea (p'asempiu: granci e alaustri), e àutri armali sìmili. Circa quattru d'ogni cincu speci d'armali sunnu artropoda. Sunnu cumuni tra li nvironi marini e tirrituriali, e puru s'attròvanu li formi parassìtichi. In tèrmini di grannizza, s'attròvanu di chiddi microscòpici comu plankton (~0.25 millìmitri) finu a chiddi di quarchi metru longu.

Lu nomu arthropoda signìfica "pedi agghiunciutu". L'artropoda hannu li corpi sigmintati chî appendiggi p'ogni parti. Tutti l'artropoda sunnu nvirtibrati accuperti dûn esschèlitru durissimu. Ogni tantu l'artropoda perdi la sò peddi. Sta peddi priventi l'artropoda d'assicchiari, e puru di crìsciri troppu granni.

Struttura funnamintali d'artropoda cancia

Lu successu di l'artropoda si tratta dû esschèlitru duru, sigmintazzioni, e appendiggi agghiunciuti. St'appendiggi vennu usati pi manciari, sintiri (nnû senzu ginirali), addifènnirisi e smuvìrisi.

Viditi puru: cancia

Liami esterni e rifirimenti cancia