Battagghia di Imera (409 a.C.)

Battagghia di Imera (409 a.C.)
Mappa dâ battagghia
Data409 a.C.
LocuImera
EsituVitturia ri Cartaggini e distruzzioni di Imera
Schieramenti
Cummannanti
Effittivi
15.000 òmini50.000 òmini
Pèrditi
3.000 + 3.000 giustizziati6.000

La sicunna battagghia di Imera si svurgìu ntô 409 a.C., e fu cummattuta da li putinzi sicilioti e da li cartagginisi cummannati da Annibali Maguni. Annibali dopu aviri distruttu nni lu stissu annu Silinunti, dicisi di marciari a Imera, tiatru di na pisanti scunfitta di sò nannu nnâ prima battagghia di Imera.

Storia pricidenti cancia

Dopu la scunfitta a Imera nnû 480 a.C., pi manu di Giluni di Sarausa e Tiruni di Girgenti, Cartaggini si tinni luntanu di li quistioni dâ Sicilia pi 70 anni. Nnû 410 a.C. la citati elima di Seggesta appi na guerra cu Silinunti pi li tirri cuntisi. Dopu nu appeddu rispintu da li cartagginisi (415 a.C.), Atini gghìu n'aiutu ri Seggesta, li quali appiru na ranni scunfitta nnû 413 a.C.. Ntô 410 a.C. Silinunti ripigghiau li ustilitati, Seggesta nun putennu dumannari cchìu aiutu a Atini lu dumannau arreri a Cartaggini, la quali rispunniu favurevuli. Stu appeddu vinni nu mumentu favurevuli pi cartagginisi, picchì li citati di la Grecia eranu mpignati na Guerra dû Pilupunnìsu, e n particulari Sarausa avìa na mmarcazzioni nu Mari Eggeu. Cu la vitturia nnâ battagghia di Silinunti, Annibali uttinni 20.000 òmini Siculi e Elimi pi marciari a Imera, d'unni ricugghiu 50.000 surdati.

La battagghia cancia

Annibali marciau a Imera prubabirmenti facennu lu stissu pircursu dû 480 a.C., mpustannu lu sò campu a uccidenti e nu terzu di l'esèrcitu a sud ri Imera. Quannu li campi foru prunti, e mentri l'Imirisi circunnavanu li mura difinsivi, Annibali urdinau l'attaccu comu a Silinunti, cu turri d'assèdiu e muntuni, nun arriniscennu pirò a viulari li mura dâ citati. P'abbàttiri li mura fici custruiri nu tunnel sutta a chisti, e addumannu lu focu nni li funnamenta nì fici crullari na parti, a ddu puntu li surdati cartagginisi assartaru li mura ca vinninu mmidiatamenti difisi. Ntantu i sarausani cummannati da lu ginirali Diucli arrivaru cu 3.000 upliti, 1.000 òmini ri Girgenti e 1.000 mircinari, mentri Imera putìa cuntari 10.000 òmini. Li sicilioti attaccaru a surprisa li surdati punichi a sud di la citati, ammazzannu 6.000 cartagginisi, Diucli nveci di turnari d'arreri a prutizzioni dî mura, assicutau i cartagginisi, a ddu puntu Annibali attaccau cu l'òmini dû campu principali, cacciannu li nimici n citati e ammazzannu 3.000 ri iddi. Ntantu 25 tririmi di Sarausa arrivaru a Imera lassannu la citati sinza prutizzioni, Annibali ntonzi si misi a diffunniri na fàusa nutizzia ca n'esèrcitu punicu era prontu pi attaccari Sarausa partennu ri Mòzzia, sta nutizzia cummìnciu i sarausani a lassari Imera e a turnari nni la citati matri. Li imerisi avìanu picca pussibilitati di risìstiri pi cuntu propriu, Diucli ntonzi pigghiau la dicisiuni di lassari la citati ri notti, purtannu cu iddu lu maggiuri nùmmaru ri fimmini e picciriddi pussìbbili. I cartagginisi ripigghiaru lu loru assartu lu jornu dopu, riniscennu a suttamèttiri la citati.

Vinnitta cartagginisi cancia

Annibali urdinau la morti ri 3.000 sicilioti ntâ lu stessu locu unni muriu sò nannu Armicari I nni la spidizzioni dû 480 a.C.. La citati vinni cumpritamenti distruggiuta, cumprisi i templi, fimmini e picciriddi foru vinnuti comu schiavi.

Bibbliugrafìa cancia

  • Baker, G. P., Hannibal, Cooper Square Press, 1999. 0-8154-1005-0
  • Bath, Tony, Hannibal's Campaigns, Barnes & Noble, 1992. 0-88029-817-0
  • Church, Alfred J., Carthage, 4th, T. Fisher Unwin, 1886.
  • Freeman, Edward A., History of Sicily, Oxford University Press, 1892, III.
  • Freeman, Edward A., Sicily: Phoenician, Greek & Roman, 3rd, T. Fisher Unwin, 1892.
  • Kern, Paul B., Ancient Siege Warfare, Indiana University Press, 1999. 0-253-33546-9
  • Lancel, Serge, Carthage: A History, Blackwell Publishers, 1997. 1-57718-103-4
  • Warry, John, Warfare in The Classical World: An Illustrated Encyclopedia of Weapons, Warriors and Warfare in the Ancient Civilisations of Greece and Rome, Barnes & Noble [1980], 1993. 1-56619-463-6