Camastra

nu cumuni di Tàlia
Camastra
Muttu:  
Nomu ufficiali: Camastra
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Girgenti
Cuurdinati: 37°15'13"N, 13°47'44"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 16 km²
Abbitanti: 2.221
Dinzitati: 139 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Licata, Naru, Parma di Muntichiaru
CAP: 92020
Prifissu telefònicu: +0922
Situ ufficiali: http://www.comunedicamastra-agrigento.it


Camastra è un cumuni di 2.221 abbitanti dâ pruvincia di Girgenti e s'attrova a circa 25 Km di Girgenti. L'abbitanti sunnu chiamati "camastrisi" 'n sicilianu e "camastresi" 'n talianu.

Lu centru urbanu è a 300 metri supra lu liveddu dû mari. Si pò jùnciri ô mari n 5/10 minuti e li sò praji rinusi sunnu ntra li cchiù beddi di Sicilia.

Lu paisi offri la pussibbilitati d'itinirari naturalìstici, eno-gastrunòmici o stòricu-culturali ca fannu la citatina na "basi" bona pi na vìsita â Vaddi dî Templi di Girgenti e e ntê dintorni.

Comu arrivari cancia

Di Girgenti
Vaddi dî Templi, si pircurri la S.S. 115 pi Sarausa pi circa 10 Km nzinu a lu bivìu, unni a manu manca ci si metti ntâ S.S. 576 ca porta n picca tempu a Camastra.

Di Cartanissetta
Si pircurri la strata a scurrimentu viloci CL-AG (S.S. 640), quinni si nesci ô svìnculu pi Canicattì d'unni pâ 410 s'arriva a Camastra.

Di Palermu
Pircurrennu la S.S. 189 s'arruva a Girgenti, quinni pircurrennu la S.S. 115 pi Sarausa, doppu circa 10 Km, a manu manca, ô bivìu ci si metti ntâ S.S. 576 ca porta a Camastra.

Di Catania
Si pircurri l'autustrata CT-PA nzinu a Cartanissetta, d'unni siquennu la strata a scurrimentu viloci S.S. 576, s'arriva ô svìnculu pi Canicattì. Pircurrennu appoi la S.S. 410 s'arriva a Camastra.

Storia cancia

 
L'abbiviratura vecchia

P'acchianari a l'urìggini di Camastra avemu a arricurdari ca lu tirritoriu supra lu quali sorgi vinni cidutu dû reghi Fidiricu II ô nòbbili Galvanu Bonfigliu e p'àutri nutizzi avemu a avanzari ntô tempu nzinu a lu 1408, quannu Matteu Palagonia, figghiu di Franciscu, ca fu unu dî vicari dâ riggina Marìa pussidìu Camastra pi drittu dâ matri Mafalda Deiosa.

A Matteu Palagonia succidìu, lu 15 di maiu1478, Mazziottu. St'ùrtimu lassau lu fèudu ntô 1510 ô figghiu Giuvanni, lu quali a sò vota lu detti n dota â figghia Filippa ca jìu n spusu a Birnardu Lucchesi. E fu propiu un Lucchesi, Jàcupu, ca ntô 1620 funnau Camastra, autramenti dâ Ramulia, addivintànnunni cincu anni doppu duca, cu diproma dû reghi Filippu.

Camastra nta ddi tèmpura nun appi a èssiri àutru ca na fatturìa, unni parò ben prestu attruvaru asilu tanti cristiani dî centri vicini. Si trattava suprattuttu di accusati o cunnannati pi svariati riati pùbbrici. Camastra n tali modu appi un sviluppu discretu n picca anni e di fatturìa nica si trasfurmau n centru abbitatu e trasìu a fari parti dâ Cumarca di Naru.

La prima cresia edificata fu chidda dû SS. Sarvaturi. Ortri a st'edificiu sacru c'èranu na quarantina di casi. La pupulazzioni nun supirava li 60 cristiani. Ma già lu cinzimentu dû 1713 vitti n'aumentu dimugràficu nicu. Si contano più di 300 abitanti residenti in un centinaio di case.

Lu sviluppu è custanti midemma nta l'anni siquenti, tantu ca un sèculu e menzu fà a Camastra campàvanu già un migghiaru d'abbitanti. Lu sviluppu sociu-ecunòmicu dû paisi fu comu egghiè sempri cchiuttostu mudestu e puru stu centru nicu dû girgintanu canuscìu la chiaja tristi di l'emigrazzioni.