Gibbilterra, o megghiu Gibbirterra, è nu territoriu britànnicu chi s'attrova â punta dâ Spagna e chi òccupa nu cuozzu di 6.5 km2. La pupulazzioni è di circa 28500 abbitanti. Na vota cuntrullava lu tràfficu navali chi trasìa e niscìa dû Mari Meditirràniu, attraversu lu strittu chi porta oggi lu sò nomu. Orìggini di stu nomu: di l'àrabbu Djebel Tariq, « La muntagna di Tariq » dû nomu di Tariq ibn Ziyad, cummananti àrabbu chi fici la cunquista dâ Spagna.

Bannera dâ Gibbilterra

Prima di sta cunquista àrabba, lu scogghiu di Gibbilterra era chiamatu Muntu Calpé. Ntâ mituluggìa greca, è Èrculi a azzari dui culonni spartennu l'Àfrica di l'Europa. Lu muntu Calpé n Europa e lu scogghiu Abbila in Àfrica.

Occupata dê ngrisi, n'assediu spagnolu ntô 1704 nun arrinisciu e addoppu arristau sempri tirritoriu dâ curona ngrisi.