Lu termini gulag si usa ntô cuntestu dâ storia di l'Unioni Suviètica pi disignari n'assignazzioni furzata a na risidenza e a nu travagghiu nti na riggiuni di accessu difficili. La palora veni di l'acronimu GULAG, ca vinìa a significari l'agginzia dû cuvernu ca amministrava lu travagghiu furzatu pinali. Li gulag eranu spissu situati n Sibberia o nti àutri posti di l'estremu nord dî tirritori russi.

Lu gulag era la distinazzioni ca era assignata ê dissidenti dû partitu cumunista di l'Unioni Suviètica, lu partitu ùnicu ca cuvirnava lu paisi, ca pi nu mutivu o n'àutru eranu n cuntrastu câ diriggenza, o ca simpricimenti eranu suspittati di èssiri n cuntrastu. Spissu putìa capitari ca pirsuni assai mpurtanti, scrittura, scinziati, ufficiali di l'esercitu o funziunari di partitu eranu mannati n esiliu nternu ô gulag. Fu lu casu di Serghei Korolev, ca doppu na dicina di anni di gulag addivintò lu diritturi dû programma spazziali suvièticu, o dû scritturi Alexander Solgentitzin.

N uccidenti li Gulag foru canusciuti supratuttu grazzi ô libbru di Alexander Soljenitzin Arcipelagu Gulag, ca discrivi di manera assai dittagghiata la vita dî pirsuni assignati ô gulag.