Jean Baudrillard (29 di giugnettu, 1929  – 6 di marzu, 2007) ha statu nu tiuricu culturali, suciolugu, filòsufu, cummintaturi puliticu e futògrafu.
Lu so travagghiu è assuciatu cu lu postmudirnismu e lu post-strutturalismu.

Vita cancia

Baudrillard nascìu n Reims, Francia di lu nord-est. Addichiarò ca li sò nanni eranu cuntadini e li sò ginitura sirvituri civili.
Addivintò lu primu di la sò famigghia a trasiri nta l'univirsitati quannu si trasfirìu a la Sorbona di Pariggi [1].
Docu studiò tudiscu, ca lu purtò a accuminzari a nzignari sta materia nta nu liceu di pruvincia unni arristò di lu 1958 nzinu a lu 1966.
Mentri nzignava Baudrillard accuminzò a pubbricari testi di littiratura e travagghi di auturi comu Peter Weiss e Bertolt Brecht.
Agghiri a la fini di la sò carrera di nzignamentu di tudiscu Baudrillard accuminzò a aviri ntirissi pi sucioluggìa, e nto stissu tempu cumpritò la sò tisi di dutturatu cu lu titulu Le Système des objets (Lu sistema di li uggetti) sutta la supirvisiuni di Henri Lefebvre.
Doppu accuminzò a nzignari sta materia a l'univirsitati pariggina di Paris-X Nanterre, ca tannu era n'istituzzioni pulitica radicali ca fu prufunnamenti ntirissata a l'abbinimenti di lu maiu 1968.
A Nanterre ci dunaru na pusizzioni di Maìstru Assistenti (Assistenti Prufissuri), e doppu Maìstru di li Cunfirenzi (Prufissuri Assuciatu), pi appoi addivintari prufissuri.

Ntruduzzioni a lu sò travagghiu cancia

Baudrillard ha statu videmma nu tiuricu e criticu suciali canusciutu pi li manèri di midiazzioni dâ cumunicazzioni ticnulòggica.
Li sò scritti, sibbeni sunnu ntirissati a la manera comu lu prugressu ticnulòggicu nfruenza li canciamenti suciali, coprunu diversi suggetti  — di lu cunsumismu a li rilazzioni sissuali a la cumprinzioni suciali dâ storia a li cummenti jurnalistici supra l'AIDS, a la clunazzioni, e prubblimatichi di Salman Rushdie, a la prima Guerra dû Golfu e l'attacchi supra a lu World Trade Center di lu 11 di sittèmmiru.
La pubbricazzioni di li sò travagghi parissiru fari parti di na ginirazzioni di filòsufi comu Gilles Deleuze, Jean-Francois Lyotard, Michel Foucault, Jacques Derrida e Jacques Lacan ca si spartìru nu ntiressi pâ semiotica e è vidutu a li voti comu banna di li filòfusi dâ scola poststrutturalista[2].
N cumuni cu na picca di poststrutturalisti li sò argumintazzioni si fucalizzanu supra la nuzzioni ca lu significatu e lu significanti sunnu tutti dui cumprinzìbbili n termini di comu palori particulari o "signa" ntiraggisciunu.
Baudrillard pinzava videmma, comu na picca di post-strutturalisti, ca la cumprinzioni veni viiculata cu sistema di li signa ca travagghianu nzèmmula.
Siquennu lu linguista strutturalista Ferdinand de Saussure, Baudrillard addicchiaò ca pi iddu lu significatu è basatu supra a na mancanza (ergu "àrvulu" sta a significari "àrvulu" no pi zoccu la palora dici, ma pi zoccu la palora nun dici comu p'asempiu "pisci", "stidda", "suli" ecc.).
Nfatti, iddu virìa lu significatu assai àutu-rifirinziali: uggetti, mmaggini di uggetti, palori e signa sunnu misi nta na riti di significati; lu significatu di n'uggettu è sulu cumprinzìbbili nta la sò rilazzioni a lu significatu di àutri uggetti, nta àutri palori, lu pristiggiu di na cosa si lija a vulgaritati di n'àutra.

Partennu di sta basi Baudrillard custruìu tiurii ntirissanti supra la sucitati umana basati supra stu tipu di àutu-rifirinzialitati.
Li sò mmaggini dâ sucitati sunnu sempri misi a buscari nu senzu di significatu, o di na "cumprinziuni tutali" di lu munnu, ca pari èssiri cunzistitimenti naffirràbbili.
N cuntrastu a li poststrutturalisti comu Foucault, pi lu quali li furmazzioni di la canuscenza nesciunu fora comu risurtatu di rilazzioni di putiri, Baudrillard sviluppò tiurii unni la ricerca eccissiva e nfruttugghiusa pâ canuscenza tutali porta nivitabbilmenti a na speci di disillusioni.
Pi Baudrillard, lu suggettu (umanu) putissi tintari di cumprènniri l'uggettu (nun-umanu), ma picchì l'uggettu pò èssiri cumpresu sulu pi zoccu significa (e picchì lu prucessu di significazzioni mmidiatamenti s'havi a rifiriri a na riti d'àutri signa di lu quali è pirfittamenti distintu) chissu pari ca nun prudici mai li risurtati addisiati.
Lu suggettu, chiuttostu, addiventa siduttu (di lu latinu seducere puratu a n'àutra banna) di l'uggettu.
Ntonzi iddu pinzava ca, n ùrtima analisi, na cumprinziuni tutali di li particulari dâ vita umana è mpussìbbili, e quannu li pirsuni sunnu sidutti a pinzari àutru venunu purtati agghiri na virsiuni "simulata" dâ rialitati o, pi usari unu di li sò niuluggismi, nta nu statu di "ipirrialitati".
Chissu nun voli significari ca lu munnu addiventa irriali, ma chiuttostu ca li sucitati cchiù lesti accuminzanu a purtari la rialitati nta na visiuni di nzemi ca si supponi cuirenti e vuluta, lu cchiù nstàbbili pari sta visioni e lu cchiù nstabbili e scannaliati sti sucitati addivintanu.
Ntâ sò pubbricazzioni majuri n lingua ngrisi La ntilligenza dû Diavulu prisenta lu fallimentu puliticu di zoccu addiscrivi comu "Rialitati Ntigrali".
L rialitati, nta sò senzu, "mori".

Parallilamenti, Baudrillard metti n evidenza ca l'eccessu di signali e significati nta lu tardu seculu XX dâ sucitati "glubbali" havi causatu (bastanti paradussalmenti) na cancillazziuni di la rialitati.
Nta stu munnu li utopii libbirali e marxista pari ca nun sunnu cchiù criduti o nun hannu cchiù senzu, pi iddu.
Vivemu, dicìa, nun nta nu "villaggiu glubbali" pi utilizzari la frasi strummintata dû canadisi Marshall McLuhan, ma chiuttostu nta nu munnu ca si glocca nfaccia a l'eventu cchiù nicu.

Propiu picchì lu munnu "glubbali" òpira a lu liveddu di scanciu di signali e di merci, addiventa ancora cchiù òrbu nfaccia a l'atti "simmulichi" comu, p'asempiu, lu tirrurismu.

Nta lu travagghiu di Baudrillard lu regnu simmulicu (ca sviluppa which he develops a perspective on through the anthropological work of Marcel Mauss and Georges Bataille) is seen as quite distinct from that of signs and signification. Signs can be exchanged like commodities; symbols, on the other hand, operate quite differently: they are exchanged, like gifts, sometimes violently as a form of potlatch. Baudrillard, particularly in his later work, saw the "global" society as without this "symbolic" element, and therefore symbolically (if not militarily) defenceless against acts such as the Rushdie Fatwa[3] or, indeed, the September 11, 2001, terrorist attacks against the United States and its military establishment (see below). -->

Bibbliografìa cancia

  1. Nicruloggiu n lingua ngrisi supra lu quotiddianu "Guardian"
  2. Peter Pericles Trifonas, Barthes e l'Mperu di li Signa, Icon (2001)
  3. taliati càni A Trasparenza di lu Mali, Verso (1993)