Lingui rumanzi

famigghia di lingui chi discìnnunu dû latinu vulgari

Li lingui rumanzi sunnu ddi lingui chi discènninu dî varianti dû latinu vulgari pallati dî pòpuli nnî banni diversi dû mperu rumanu, nun sulu dâ genti cumuni, e chi si svilupparu 'n siquitu dopu la caruta dû mperu stissu pi vari causi, tra cui chidda dî nvasioni barbàrichi, suprattuttu girmànichi. Li latini vulgari, comu dû restu lu latinu clàssicu e li lingui rumanzi, vennu classificati nnî catigurìi dî lingui itàlichi e europei, nta l'àrvuru dî lingui indu-europei .

Lucalizzazzioni dî lingui rumanzi nta l'Europa

Classificazzioni dî lingui rumanzi cancia

  • Lingui rumanzi occidentali
    • gruppu ibbèricu
      • gruppu gallecu-portughisi
      • gruppu castigghianu
        • spagnolu castigghianu
          • estremegnu (variantie spagnola parlata nell'Estremadura spagnola con tratti leonesi)
          • cantabru (variantie spagnola parlata nella Cantabria spagnola con tratti leonesi)
          • andaluso (variante spagnola parlata in Andalusia)
          • murciano (variantie spagnola parlata in Murcia spagnola con tratti aragonesi e catalani)
          • giudesmo (detto anche giudeo-spagnolo o ladino)


† = lingui estinti

Lingui rumanzi naturali pi zoni cancia

Li principali lingui rumanzi attuali sunnu parrati nta sti paisi:

Portugallu e Brasili cancia

  • lu puittughisi (gruppu ibbèricu)

Spagna (e zoni Mèrica cintrali e Mèrica dû Sud) cancia

  • lu spagnolu o castigghianu (gruppu ibbèricu - gruppu spagnolu)
  • lu liunesi (gruppu ibbèricu - ucidentali)
  • l'asturianu (gruppu ibbèricu - ucidentali)
  • l'aragunisi (gruppu ibbèricu - gruppu spagnolu)
  • lu gallegu (gruppu ibbèricu - gruppu purtughisi)
  • lu catalanu e lu valinzanu (gruppu gallorumanzu miridiunali - gruppu catalanu)

Francia cancia

  • lu francisi (gruppu gallorumanzu sittintriunali)
  • lu nurmannu (gruppu gallorumanzu sittintriunali)
  • lu gallò (gruppu gallorumanzu sittintriunali)
  • lu valloni (gruppu gallorumanzu sittintriunali)
  • lu pruvinzali (gruppu gallorumanzu miridiunali - gruppu occitanu)
  • l'occitanu (gruppu gallorumanzu miridiunali - gruppu occitanu)
  • lu francupruvinzali o arpitanu (gruppu gallorumanzu miridiunali - gruppu arpitanu)
  • lu corsu (gruppu rumanzu urientali - gruppu talianu cintrali)

Svìzzira cancia

  • lu francisi (gruppu gallorumanzu sittintriunali)
  • lu talianu (gruppu rumanzu urientali - gruppu talianu cintrali)
  • lu romanciu (gruppu gallorumanzu miridiunali - gruppu retorumanzu)

Bergiu cancia

  • lu francisi (gruppu gallorumanzu sittintriunali)
  • lu valloni (gruppu gallorumanzu sittintriunali)

Italia cancia

  • lu piemuntisi (gruppu gallorumanzu miridiunali - gruppu galloitàlicu)
  • lu lìguri (gruppu gallorumanzu miridiunali - gruppu galloitàlicu)
  • lu lummardu (gruppu gallorumanzu miridiunali - gruppu galloitàlicu)
  • lu ladinu o giudeu-spagnolu (gruppu gallorumanzu miridiunali - gruppu retorumanzu)
  • lu vènitu (gruppu gallorumanzu miridiunali - gruppu vènitu)
  • lu friulanu (gruppu gallorumanzu miridiunali - gruppu retorumanzu)
  • lu talianu (gruppu rumanzu urientali - gruppu talianu cintrali)
  • l'emilianu-rumagnolu (gruppu gallorumanzu miridiunali - gruppu galloitàlicu)
  • lu napulitanu (gruppu rumanzu urientali - gruppu talianu àutu-miridiunali)
  • lu gallurisi (gruppu rumanzu urientali - gruppu talianu cintrali)
  • lu sassarisi (gruppu rumanzu urientali - gruppu talianu cintrali)
  • lu sardu (gruppu rumanzu uccidentali - gruppu sardu)
  • lu sicilianu (gruppu rumanzu urientali - gruppu sicilianu)
  • lu calabbrisi (gruppu rumanzu urientali - gruppu sicilianu)
  • lu salintinu (gruppu rumanzu urientali - gruppu sicilianu)
  • lu tarantinu (gruppu rumanzu urientali - gruppu sicilianu)

Rumanìa cancia

  • lu rumenu

Grecia cancia

  • l'arumenu
  • lu meglenorumenu

Macidonia cancia

  • l'arumenu (macedorumenu)
  • lu meglenorumenu

Arbanìa, Serbia e Burgarìa cancia

  • l'arumenu

Cruazzia cancia

  • l'istrorumenu (parratu nta l'Istria. )

Lingui rumanzi artificiali cancia

Paraguni vucabbulariu cancia

Sta tàula cca sutta porta nu paraguni vucabbulariu pi llustrari l'asempi dî diffirenzi d'ogni lingua pi quantu riguarda certi soni.

Ngrisi Latinu Catalanu Francisi Perciscanu Gallegu Talianu Nurmannu Jèrriais Lummardu (milanisi littirariu) Piemuntisi (uccidintali) Occitanu Portughisi Rumenu Romansciu Sardu Sicilianu Spagnolu
Apple [Mattiana] Mala; Pomum (fruit) Poma Pomme Manca Mazá Mela Poumme Pomm/Pumm Pom Poma Maçã Măr Mail Mela Pumu Manzana / Poma
Arm Bracchium Braç Bras Brazo Brazo Braccio Bras Brasc Brass Braç Braço Braț Bratsch Bratzu Vrazzu Brazo
Arrow Sagitta (Frankish Fleuka) Fletxa / Sageta Flèche Flètza Frecha / Seta Freccia / Saetta Èrchelle Frecia Flecia Sageta / Flècha Seta / Flecha Săgeată Frizza Fretza Fileccia Flecha / Saeta
Bed Lectus; Camba (for sleeping) Llit Lit Lètzo Leito / Cama Letto Liet Lecc Let Lièch (lièit) Cama, Leito Pat[1] Letg Lettu Lettu Cama / Lecho
Black Nigrum Negre Noir Nurío Negro Nero Nièr Negher Nèir Negre Preto[2] / Negro Negru Nair Nieddu / Nigru Nìguru / Nìuru Negro / Prieto
Book Liber (acc. Librum) Llibre Livre Livro Libro Libro Livre Liber/Libor Lìber Libre Livro Carte[3] Cudesch Libru / Lìburu Libbru Libro
Breast Pectus Pit Poitrine Pètzo Peito Petto Estonma Stòmi Pièch (pièit) Peito Piept Pèz Pettus Pettu Pecho
Cat Feles; Cattus[4] Gat Chat (kat, khat, cat) Gato Gato Gatto Cat Gatt Gat Cat (gat, chat (kat, khat, cat)) Gato Pisică[5] Giat Gattu / Battu Gattu / Jattu Gato
Chair Sella (Greek Kathedra, seat) Cadira Chaise Cadería Cadeira Sedia Tchaîse Cadrega Cadrega / Carea Cadièra (chadiera, chadèira) Cadeira[6] Scaun[7] Sutga Cadira / Cadrea Seggia Silla
Cold Frigus (adj. Frigidus) Fred Froid Freggío Frío Freddo Fraid Fregg Frèid Freg (freid, hred) Frio Frig Fraid Friu s Friddu Frío
Cow Vacca Vaca Vache Vatza Vaca Vacca / Mucca[8] Vaque Vaca Vaca Vaca (vacha) Vaca Vacă Vatga Bacca Vacca Vaca
Day Dies (adj. Diurnus) Dia / Jorn Jour Día / Ggiurno Día Giorno / Dì Jour Di Jorn / Dia Dia Zi Di Die Jornu Día
Dead Mortuus Mort Mort Murto Morto Morto Mort Mort Mòrt Mòrt Morto Mort Mort Mortu / Mottu Mortu Muerto
Die Morior Morir Mourir Murir Morrer Morire Mouothi Morì/Mor Meuire/Murì Morir Morrer (a) Muri Murir Morrer Muriri / Mòriri Morir
Family Familia Família Famille Famiggía Familia Famiglia Famil'ye Familia Famija Familha Família Familie[9] Famiglia Famìlia Famigghia Familia
Finger Digitus Dit Doigt Dèlto Dedo Dito Dii Dil Det Dedo Deget Det Didu Jìditu Dedo
Flower Flos (acc. Florem) Flor Fleur Feor Flor Fiore Flieur Fiôr Fior Flor Flor Floare Flur Frore (S)Ciuri / Hjuri Flor
Give Dono, -are;
Dare
Donar Donner Dar / Dunar Dar Dare Donner / Bailli Donar / Dar Doar[10] / Dar (a) Da Dar Dare Dari / Dunari Donar[10] / Dar
Go Eo, -ire; Ambulare (to take a walk) Anar Aller Andar Ir Andare Aller Ndà Andé Anar Ir / Andar[11] (a) Umbla / (a) Merge[12] Ir Andare Jiri Ir / Andar[11]
Gold Aurum Or Or Uro Ouro Oro Or Or Òr Aur Ouro, Oiro Aur Aur Oru Oru Oro
Hand Manus Main Mana Man Mano Main Man Man Man Mão Mână Maun Manu Manu Mano
High Altus Alt Haut Alto Alto Alto Haut Olt Àut Aut / Naut Alto[13] Înalt Aut Artu / Attu Àutu Alto
House Domus; Casa (hut) Casa Maison[14] Caza / Domestina Casa Casa Maîson Ca Ostal (ostau) / Maison / Casa Casa Casă Chasa Domu Casa Casa
I Ego Jo Je Jío Eu Io Mi Mi / I Ieu / Jo Eu Eu Jau Deu Iu / Jo / Ju / Eu / Jia Yo
Ink Atramentum; Tincta (dye) Tinta Encre Entzustra Tinta Inchiostro Encre Nciòster Anciòst Tencha (tinta) / Encra Tinta Cerneală[15] Tinta Tinta Inga[16] Tinta
January Januarius Gener Janvier Januero Xaneiro Gennaio Janvyi Ginée / Genar Gené Genièr (girvèir) Janeiro Ianuarie Schaner Ghennarzu / Bennarzu Jinnaru Enero
Juice Sucus Suc Jus Zzulco Zume Succo Jus Sugh Gius / Bagna Suc Suco / Sumo Suc Suc Sutzu Sucu Jugo / Zumo
Key Clavis (acc. Clavem) Clau Clé / Clef Ggave / Clavè Chave Chiave Clié Ciav / Ciau Ciav Clau Chave Cheie Clav Crae Chiavi / Ciavi Llave
Man Homo (acc. Hominem) Home Homme Umèn Home Uomo Houmme Omm Òmo / Òm Òme Homem[17] Om Um Homine Omu / Òminu Hombre
Moon Luna Lluna Lune Luna Lúa Luna Leune Luna Lun-a Luna (lua) Lua Lună Glina Luna Luna Luna
Ngrisi Latinu Catalanu Francisi Perciscanu Gallegu Talianu Nurmannu Jèrriais Lummardu (milanisi littirariu) Piemuntisi (uccidintali) Occitanu Portughisi Rumenu Romansciu Sardu Sicilianu Spagnolu
Night Nox (acc. Noctem) Nit Nuit Notze Noite Notte Niet Nocc/Nott Neuit Nuèch (nuèit) Noite Noapte Notg Notte Notti Noche
Old Senex (adj. Vetus) Vell Vieux[18] Viedo Vello[19] Vecchio Vyi Vegg Vej Vièlh Velho[19] Vechi[20] / Bătrân[21] Vegl Betzu / Sèneghe / Vedústus[22] Vecchiu / Vecciu Viejo
One Unus Un Un Un / Uno Un Uno Ieune Vun Un Un Um Unu In Unu Unu Un / Uno
Pear Pirum Pera Poire Pería Pera Pera Paithe Pera Pruss Pera Pêra Pară Pair Pira Piru Pera
Play Ludo; Jocare (to joke) Jugar Jouer Ggucar Xogar Giocare Jouer Giogà/Giugà Gieughe/Giughé Jogar Juar(jugar, joar) Jogar / Ludo (a se) Juca Giugar Jucari Jugar
Ring Anellus Anell Anneau Anèlo Anel Anello Anné / Bague Anèl Anel Anèl (anèth, anèu) Anel Inel Anè Aneddu Aneddu Anillo
River Flumen; Rivus (small river) Riu Rivière / Fleuve Rivería / Río / Fluevo Río[23] Fiume Riviéthe Riva/Riu Fium / Ri Riu / Flume Rio[23] / Flumen, Flúvio Râu[24]/ Rîu[25] Flum Riu / Frùmine (S)Ciumi / Hjumi Río
Sew Consuo Cosir Coudre Culzer Coser Cucire Couôtre Cusì Cuse / Cusì Cóser Coser (a) Coase Cuser Cosire Cùsiri Coser
Snow Nix (acc. Nivem) Neu Neige Nueve Neve Neve Nev Fiòca Nèu Neve Nea / Zăpadă[26] Naiv Nie Nivi Nieve
Take Capio; Prehendere (to catch) Agafar / Prendre Prendre Prender Prender[27] Prendere Prendre Ciapà Pijé Prene / Pilhar[28] Prender[27] (a) Lua[29] Prender Pigare[30] Pigghiari[28] Tomar / Prender[27]
That Ille (Eccu + Ille) Aquell Celui Aqueggío Aquel Quello Chu Quell Col Aquel (aqueth, aqueu) Aquele Acel/Acela Quel Kudhu / Kussu[31] Chiddu / Chissu[31] Aquél
The -; Ille/Illa/Illud,
Illi/Illae/Illa,
(acc. Illum/Illam/Illud,
Illos/Illas/Illa)
el/la/lo
els/les/los
Balearic: es/sa/so
ets/ses/sos[32]
le/la
les
lo/la
los/las
o/a
os/as
il/lo/la
i/gli/le
lé/la el/la
i
ël/la
ij/le
lo/la
los/las (lei[s], lu/li)
o/a
os/as
-ul/-a
-i/-le
il/la
ils/las
su/sa
sos/sas (is)[32]
lu ('u) / la ('a)
li ('i)
el/la/lo
los/las
Throw Jacio; Lanceo, -are (to throw a weapon); Adtirare Llençar Lancer / Tirer Lanzar / Tirar / Ggetzar Lanzar / Guindar Lanciare Pitchi Trà[33] Tiré/Campé Lançar Lançar / Atirar (a) Arunca[34] Trair Ghettare/Bettare Lanzari / Jittari Lanzar / Tirar / Echar
Thursday dies Jovis Dijous Jeudi Juvadía Xoves Giovedì Jeudi Gioedì Giòbia Dijòus (dijaus) Quinta-feira[35] Joi Gievgia Zobia Jovi / Juvidìa Jueves
Tree Arbor Arbre Arbre Arvorè Árbore Albero Bouais Pianta[36]/Albor Pianta / Erbo Arbre (aubre) Árvore Arbore / Pom[37]/ Copac[38] Planta Àrvore Àrvuru Árbol
Two Duo / Duae Dos / Dues Deux Duo Dous / Dúas Due Deux Duu / Doo Doi / Doe Dos / Doas (dus, duas) Dois[39] / Duas Doi Dua Duos, Duas Dui Dos
Urn Urna Urna Urne Urna Urna Urna Vas Urna Urna Urna Urnă Urna Urna Urna Urna
Voice Vox (acc. Vocem) Veu Voix Vozè Voz Voce Vouaix Vôs Vos Votz Voz Voce, Glas[40] Vusch Boghe Vuci Voz
Where Ubi (in-), Unde (from-), Quo (to-) On Unde Onde / U Dove Ioù / Où'est Ndoe Andoa / Anté Ont (dont) Onde[41] Unde Nua Ue/Aundi Unni Donde[42]
White Albus (Germ. Blank) Blanc Blanc Blunco Branco Bianco Blianc Bianch Bianch Blanc Branco[43] / Alvo Alb Alv Àbru Biancu / Vrancu / Jancu Blanco
Who Quis/Quæ (acc. Quem/Quam) Qui Qui Quèn Quen Chi Tchi Chi Chi Qual (quau), Qui, Cu Quem Cine Tgi Kini/Ki/Chie Cui (cu') Quien
World Mundus Món Monde Mundo Mundo Mondo Monde Mond/Mund Mond Mond Mundo Lume[44] Mund Mundu Munnu Mundo
Yellow Flavus (also meaning "reddish"); Galbus; Amarellus Groc Jaune Amaro Amarelo Giallo Jaune Giald Giàun Jaune Amarelo Galben Mellen Grogu Giarnu[45] Amarillo
Ngrisi Latinu Catalanu Francisi Perciscanu Gallegu Talianu Nurmannu Jèrriais Lummardu (milanisi littirariu) Piemuntisi (uccidintali) Occitanu Portughisi Rumenu Romansciu Sardu Sicilianu Spagnolu

Nuti cancia

  1. <Greek πάτος
  2. <appectoratum
  3. <carta
  4. unknown origin
  5. onomatopoeic
  6. also sela (saddle)
  7. <scamnum
  8. from either muggire (to moo) or, more likely, mungere (to milk)
  9. Initially femeie; the meaning of the word shifted to "woman". Later, the word familie was reintroduced from Latin.
  10. 10,0 10,1 meaning "to donate"
  11. 11,0 11,1 meaning "to walk"
  12. <mergere
  13. arch. outo
  14. <mansio
  15. from Slavic *črъniti
  16. Old Fr. enque
  17. arch. home
  18. <diminutive vetulus
  19. 19,0 19,1 arch. also vedro
  20. objects, temporal
  21. people, <veteranus
  22. <vetustus
  23. 23,0 23,1 arch. also frume
  24. according to the 1993 orthographic rules
  25. according to the 1953 orthographic rules
  26. from Slavic *zapadati
  27. 27,0 27,1 27,2 meaning "to arrest", "to catch", or "to hold"
  28. 28,0 28,1 <Lat. pilare, *pileare
  29. <levare
  30. <captiare
  31. 31,0 31,1 <Lat. eccu + istud
  32. 32,0 32,1 <ipsu/ipsa
  33. <trahere
  34. <eruncare
  35. <quinta feria
  36. <planta
  37. from poamă, "fruit" (<poma)
  38. part of the Eastern Romance substratum
  39. arch. dous
  40. from Slavic *gols
  41. arch. also u
  42. <de + onde; arch. also onde
  43. also literary alvo
  44. <lumen
  45. Old Norm. jauln or Old Fr. jalne

Rifirimenti cancia