Putièmu usari a fisica e a matimatica ppi capìri quantu a gravitati infruenza quarchi cosa si sapièumu na puocu di cosi supra d'uggettu, di solitu quanta massa ci avi.
Nta sta manèra putièmu privideri comu l'uggetti si spostanu supra a Terra.
In ogni casu l'astrufisici anu 'mparatu ca li cosi funonzianu nta lu spazziu prufondu in manèra diffirenti.

Astura ci sunu na poucu di scienziati ca stanu circannu di cumprendiri picchi i rèuli sunu diffirenti nta lu spazziu prufondu intirgalatticu.
N'idea è che astura l'umanitati nun capisci pricisu comu eni strummintata a gravitati macari si lu mudellu fisicu funziona ppi chiddu c'amu a ffari e chi ni sirbiu finu a ora.
N'autra idea, ca cianu assai ggenti, è ca isisti quarchi cosa ciamata materia nìvira o scura.
Si unu ci avi a pascienzia di fàrisi li calculi nta li spazzi intirgalattici cu sta massa su piecciu allura i rèuli funonzianu.
Accussini l'idea è ca c'è cchiu ssai matèria nta l'universu di chiddu ca cumunimenti si cridi.
A ciamamu materia nìviria picchi nun a viriemu ma si pigghiamu ppi bonu ca i rèuli ca appricamu sunu gghiusti allura avissi a isistiri.

Siccomi a materia nìvira nun imetti luci, raggi-x o autri radiazzioni ilettrumagnetichi, li stigghi ca poni truvari a matèria nurmali (comu gas càuru, stiddi, pianeti e niautri) nun sa a firanu a truvari a matèria nìvira.
Parissi ca a matèria nun eni furmata da stissa cosa di la materia ca virièumu supra a Terra ogni giornu.
L'unica cosa sicura ca putiemu diri eni ca infruenza uggetti cilesti ca putiemu viriri infruenzati di la gravitati.