Miccànica statìstica

La miccànica statìstica è l'applicazzioni dâ statìstica, a li voti usannu macari li strummenta matimàtici pi dirìggiri nzèmmula furmati di tanti elementi, ô campuo dâ miccànica, chi s'òccupa dû motu di particeddi o d'oggetti quannu vennu suttamisi a na forza, e 'n particulari s'òccupa dû studiu di sistemi cumposti di tanti particeddi (p'asempiu: sistemi termodinàmici comu li gas pirfetti).

Pû studiu di sti sistemi nn'abbisogna n'approcciu statìsticu pi dui mutivi:

  1. Di nu puntuo di vista clàssicu, lu studiu di nu sistema cu N particeddi nun ntiraggenti addimanna la suluzzioni di N equazzioni diffirinziali. Cci nni sunnu dî casi 'n cui chistu è dû tuttu mmirusìmili: na moli di gas, p'asempiu, cunteni nu nùmmuru di Avogadru di particeddi, zzoè circa 6x1023 particeddi. La difficurtati ntô ditirminari la dinàmica di nu sistema a multi particeddi nun sulu cunzisti nnô nùmmuru àutu di equazzioni di carculari ma puru ntâ mpussibbilità di carculari analiticamenti sistemi cu particeddi ntiraggenti (p'asempiu comu lu prubbrema dî tri corpi o l'urtu anelàsticu).
  2. Pi carculari li 1023 equazzioni abbisogna stabbiliri li cunnizzioni nizziali d'ogni particedda, zzoè pusizzioni e quantitati di motu (p'asempiu) ô mumentu di tempu scigghiutu comu principiu. Chistu è un prubbrema ntrinzicamenti senza suluzzioni, picchì li liggi dâ miccànica quantìstica ni dicinu cae nun è pussìbbili canusciri câ stissa cirtezza e cuntimpuraniamenti dui grannizzi di una particedda.

La miccànica statìstica furnisci nu mudellu pi culligarie li pruprietà d'àtumi sìnguli e mulèclui ê pruprietà macroscòpichi dî matiriali chi videmu nnâ vita cutiddiana, spiacannu dunca la termodinàmica comu nu risurtatu naturali di statìstica e miccànica (clàssica e quantìstica) a liveddu microscòpicu.

Lijami di fora cancia

Fìsica
Acùstica | Astrofìsica | Elettrumagnetismu | Fìsica nucliari | Fìsica dî particeddi | Miccànica (fìsica) | Miccànica quantìstica | Òttica | Tiurìa dâ rilativitati | Termudinàmica