abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n calabrisi di Polistina (RC), vidi '.




I Murgiti ('n grecu anticu Μόργητες (Mórgētes); 'n latinu Morgētēs) foru nu pòpulu anticu, ca si riteni ca facìa parti dû 'ruppu etnu-linguìsticu dî genti itàlichi, i quali accuparu l'ari dâ Calàvria jònica e tirrènica.

L'Italia secondu i Greci, corrispundi all'attuali Calabbria

Si penza ca si tratta di unu dî tri rami chî quali foru spartuti l'Inotri: Ìtali, Murgiti e Sìculi[1][2].

A sicutari, a pàrtiri di gliru a nzinu ô gurfu di Tàrantu a punenti, scinnennu a manziornu finu ô strittu di Missina e juncennu â fini macari nni l'ària di serra di Rulannu, a Cartaggiruni, a Morgantina e pruvabbilimenti nnâ vaḍḍi dî margi.

Diuniggi di Alicarnassu ni cuntau ca l'Inotri cumparu comu i primi accupatura dâ zona e dici tistualimenti:

« […] a terra ca ora si chiama Itàlia a accuparu anticamenti l'Inotri. Vinuti a poi a trattari a furma di guvernu e cuntannu comu a ssu tempu Ìtalu era addivinutu u so Re e propia di iḍḍu u so pòpulu pigghia u nomu di Ìtali, cunta ca doppu vìnniru chiamati "Murgeti", pirchì "Murgitu" avìa succidutu ncapu ô tronu di Ìtalu. Quannu a poi Sìculu si truvau comu òspiti di Murgitu, na vota fattu sou u regnu, u spartìu nfra i genti; Antìucu cunchiudi dicennu ca pi sti raciuni l'Inotri si chiamaru 'n sicutanza prima Ìtali, a poi Murgiti e, â 'ccapata, Sìculi.[3] »


Sicunnu a Antìucu, u succissuri di Ìtalu fu u re Murgitu, ca guvirnava l'Itàlia (zzoè a muderna Calàvria), finu a quannu chista fu a poi pigghiata dî Bruzzi, nu pòpulu di urìggini scanusciuta.

Girolamo Marafioti attribbuisci ô re Murgitu a funnazziuni dû nùcliu abbitativu di San Giorgiu Murgetu e Altanum.[4][5][6]Nnô 1595 Abramo Ortelio pubblicau na carta stòrica dû regnu dî Murgiti, agghiuncènnucci Altanum, Medema e Emporum Medeme.[7]

I Noti cancia

  1. De Juliis, op. cit., p. 22.
  2. Giacomo Devoto. Gli antichi Italici. Firenze, Vallecchi, 1977, p. 70.
  3. [[Dionigi di Alicarnasso]|Diuniggi] 'n Antìucu, rifirisci ca l'Inotri su' u primu pòpolu ca veni rigurdatu.
  4. Template:Cita libro
  5. Storia. Università degli Studi di Polistena- Riscuperta na mappa dû 1595 ncapu ô pòpulu dî Morgetes-Brutii.
  6. Giovanni Fiore di Cropani nni “La Calabria Illustrata” (I tomu, 1691: l'opra ntigrali, nni tri tomi e pubbricata nne Rubbettino a cura di Ulderico Nisticò).
  7. I noma di l'antichi cità sicutanti: Miletus, Vibo Valentia, Sedecula, Lampetes,Hipponum, Medema, Emporum Medeme, Vibnis navale, Herculis portus, Metaurus Stati, Altanum, Oreftis Portus, Taurianum, Scylla, Scylleum, Postropja, Mallie, Decastidium, Columna Regia, Criba, Mamertium, Turres, Subsicium.

Vuci currilati cancia

  Purtali di la Calabbria – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra la Calabbria.