Open source (fonti libbìra), dû ngrisi è lu nomu cu cui vèninu chiamati li prugrammi di cui è pussìbbili vidiri li listati. Vistu ca ognidunu chi si senti di dari lu sò cuntribbutu pò migghiurari li prugrammi stissi, sulitamenti li prugrammi vèninu aggiurnati e mudificati n cuntinuazzioni. La filusufìa di l'open source, è ca ognidunu pò usufruiri dî listati, sia ppi nzignàrisi di l'idei dî prugrammatura cchiù bravi, sia ppi migghiurari lu prugramma.

Un esempiu assai canusciutu di prugramma Open Source è Linux, ca urigginariamenti era un prugramma ppi cuntrullari la porta siriali di un pc. Grazzi a l'intuizzioni di Linus Torvalds, n pocu tempu stu prugramma addivintau un sistema upirativu, ca veni cundivisu n diversi tipi di distribbuzzioni.

A sèguitu di l'espirimenti di Torvalds, ntô 1984 nasci la GNU, ca si òccupa suprattuttu di prugrammi ca gìranu supra piattaformi linux e sìmili.

Nunustanti tanti dî prugrammi Open Source sunnu cugghiuti già n Linux, macari tanti utilizzatura prifirìscinu utilizzari sti prugrammi supra piattafurmi d'àutri sistemi upirativi.

Li cchiù canusciuti sunnu: Firefox, Opera, The Gimp e Audacity

Lu linguaggiu di prugrammazzioni ca n effetti veni cchiù usatu nnî listati dî prugrammi Open Source, è senza dubbiu lu C.

Liami sterni cancia

  • Sourceforge - Lu cchiù dossu situ di Open Source, n ngrisi.
  • GNU - Ndirizzu n cui s'attrova bona parti dâ filusufìa Open Source. Curatu dâ GNU.