Prifissi dû Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura

I prifissi dû Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura hannu a funzioni di migghìurari l'usu di rapporti avuti di unitati (pì esempiu da 0,1 cm a 1.000 m) e rimannànu a multipli e suttamultipli currìspunnenti a putenzi pusitivi e negativi di 10 o di 1000.

Prifissi attuali cancia

Prifissi dû Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura cu nomi e nùmmari currìspunneti (cu li 2 scali e la data di trasuta)
1000m 10n Prifissu
sicilianu
Simmùlu
[note 1]
Nùmmaru decimali Scala curta
[note 2]
Scala lunca
[note 3]
10008 1024 yotta Y 1991 1 000 000 000 000 000 000 000 000 Settilliuni Quadriliuni
10007 1021 zetta Z 1991 1 000 000 000 000 000 000 000 Sestiliuni Triliardu
10006 1018 exa E 1975 1 000 000 000 000 000 000 Quintiliuni Triliuni
10005 1015 peta P 1975 1 000 000 000 000 000 Quadriliuni Biliardu
10004 1012 tera T 1960 1 000 000 000 000 Triliuni Biliuni
10003 109 giga G 1960 1 000 000 000 Biliuni Miliardu
10002 106 mega M 1960 1 000 000 Miliuni
10001 103 chilu k 1795 1 000 Milli
102 ettu h 1795 100 Centu
101 deca da 1795 10 Deci
10000 100 (nuddu) (nuddu) S/O 1 Unitati
10−1 deci d 1795 0,1 Decimu
10−2 centi c 1795 0,01 Centesimu
1000−1 10−3 milli m 1795 0,001 Millesimu
1000−2 10−6 micro µ 1960
[note 4]
0,000 001 Miliunesimu
1000−3 10−9 nano n 1960 0,000 000 001 Biliunesimi Miliardesimu
1000−4 10−12 pico p 1960 0,000 000 000 001 Triliunesimu Biliunesimu
1000−5 10−15 femto f 1964 0,000 000 000 000 001 Quadriliunesimu Biliardesimu
1000−6 10−18 atto a 1964 0,000 000 000 000 000 001 Quintiliunesimu Triliunesimu
1000−7 10−21 zepto z 1991 0,000 000 000 000 000 000 001 Sestiliunesimu Triliardesimu
1000−8 10−24 yocto y 1991 0,000 000 000 000 000 000 000 001 Settiliunesimu Quadriliunesimu
  1. U sistema metricu fu 'ntruduttu nto 1965 cu sei prifissi. I dati innìcati innìcanu l'arricunoscimentu dû prifissu cu esitu dâ CGPM.
  2. Stati Uniti dâ Mèrica, Regnu Unitu e avutri paìsi anglusassuni, Brasili.
  3. Sìenza Stati Uniti dâ Mèrica, Regnu Unitu e avutri paìsi anglusassuni, Brasili.
  4. L'arrìcunoscimentu dû 1948 dû micron dâ CGPM fu cancìddaatu nto 1967.

Etimoluggìa cancia

  • yotta: dô grecu ὀκτώ, okto, «ottu», e pì deformazioni picchì 1024 = 10008.
  • zetta: dâ lettìra greca ζ zeta (dô grecu Template:Polytonic, setti[1]), picchì 1021 = 10007. Nu prifissu dû stissu valuri, hepta, era statu 'ntruduttu nun ufficialmenti prima di l'approvazioni di zetta. Era furmatu ncapu a cifra greca setti (Template:Polytonic); nun eni mai statu appruvatu ed eni ùoggi vecchìu.
  • exa: dô grecu ἕξ, hex, «sei» (omìttennu la h) picchì 1018 = 10006.
  • peta: dô grecu πέντε, pente, «cincu» (omìttennu la n) pecchì 1015 = 10005.
  • tera: dô grecu τέρας, teras, «mostru», o τετρά, tetra, «quartina» (omìttennu a t) perché 1012 = 10004.
  • giga: dô grecu γίγας, gigas, «giganti».
  • mega: dô grecu μέγας, megas, «granni».
  • chilu: dô grecu χίλιοι, chilioi, «milli».
  • ettu: dô grecu ἑκατόν, hekaton, «centu».
  • deca: dô grecu δέκα deka, «deci»
  • deci: dô latinu decimus, «decimu».
  • centi: dô latinu centus, «centu».
  • milli; dô latinu mille, «milli».
  • micro: dô grecu μικρός, mikros, «nicu».
  • nano: dô grecu νᾶνος, nanos, «nanu».
  • pico: dô talianu piccolo, «nicu».
  • femto: dô danisi femten, «quinnìci», picchì 10−15.
  • atto: dô danisi atten, «diciottu», picchì 10−18.
  • zepto: dô latinu septem, «setti», e pì deformazioni picchì 10−21 = (1/1000)7.
  • yocto: dô grecu ὀκτώ, okto, «ottu», e pì deformazioni picchì 10−24 = (1/1000)8.

Prifissi nun cchìu 'n usu cancia

Alcuni prifissi usati 'n vecchi vìrsioni dû sistema metricu nun fannu cchìu parti dû Sistema 'ntirnaziunali ufficiali. I prifissi myria (ma, pì 10 000) e myrio (mo, pì 110000) dìrivanu dô grecu μύριοι (mýrioi) decimila.

Chisti unitati, aduttati nto 1795, nun foru cunsìrvati quannu i prifissi foru pâ prima vota fissati da l'undicesima CGPM1960.

Vecchi multipli e suttamultipli [2]
10 N Prifissu Simmùlu Multiplicaturi
   104   myria
ma
  Decimila
   10-4   myrio
mo
  Decimillesimu

Note cancia

  1. Nnâ nùmmarazioni greca, a lettìra Z valìa 7, puru si fussi a sesta lettìra di l'alfabbetu. 'N effetti u valuri sei era rapprìsintatu sia dô sigma (ϛ), ca dâ digamma (ϝ).
  2. The Edinburgh Encyclopedia.

Voci correlate cancia