Proxima Centauri (dâ lingua latina Proxima, ca significa "prossima",[1] ossìa "a cchìu vicina"), spissu accurzata in Proxima e alli voti chiamata Alpha Centauri C, eni na stidda nana russa di classi spittrali M5 Ve,[2] luntana circa 4,2 a.l. (ossìa 1,30 pc)[3] in dirizziuni dâ Custiddazzioni dû Cintuauru; chista stidda vinni scuperta da l'astrònumu scuzzisi Robert Innes, diritturi dî l'Union Observatory, 'n Àfrica dû Sud, nto 1915. Parti dû sistema di α Centauri, eni a stidda cchìu vicina ô Suli.[4] Cu na magnitùdini apparenti di 11.05, eni troppu debbuli pî essìri talìata a occhiu nuru. Proxima Centauri eni u terzu cumpunenti dû sistema stiddari trinariu di Alfa Centauri, nzemula a Alfa Centauri A e Alfa Centuari B, attualmenti cu na siparazzioni di circa 12.950 UA (ossìa 1.94 biliuni di km) e nu piriudu orbitali di 550 000 anni.[5]

Proxima Centauri
Proxima Centauri talìata dô telescopiu spazziali Hubble.
Dati ginirali
Scuperta1915
ClassificazzioniNana russa
Classi spittraliM5.5Ve
Tipu di variabbiliStidda a brillamentu
Piriudu di variabilitati3 jorna
Distanza dô Suli4,23 a.l.
CustiddazzioniCintauru
Curdinati  (a l'èbbica J2000.0)
Ascinsioni ritta14h 29m 43,0s
Diclinazzioni−62° 40′ 46″
Lat. galattica−0,71°
Lonc. galattica 315,78°
Eccentricitati0,50 
Dati fisici
Diamitru mediu201 550 km
Raggiu mediu0,145 M
Massa2,193 × 1029 kg – 0,123M
Piriudu di rotazzioni (a l'iquaturi)83,5 jorna
Vilucitati di rotazzioni< 0.1 km/s
Timpiratura superficiali3 042 K
Luminusitati0,00138 L 
Innici di culuri (B-V)U-B=1,43 - B-V=1,90
Mitallicitati0.21
Distanza4.246 ± 0.006 a.l. (1.302 ± 0.002 pc)
Evuluzzioni stiddari4,85 miliardi di anni
Dati ussirvativi
Magnitùdini apparenti11,05
Magnitùdini assuluta15,454
Parallassi768,7 ± 0,3 mas
Motu propriuAR: -3775,40 mas/annuDic: 769,33 mas/annu
Vilucitati radiali-21,6 km/s
Avutri nomi dâ stidda
ListaAlpha Centauri C, CCDM J14396-6050C, GCTP 3278.00, GJ 551, HIP 70890, LFT 1110, LHS 49, LPM 526, LTT 5721, NLTT 37460, V645 Centauri

Grazzi â sô vicinanza, u sô diamitru anculari poni essìri misuratu direttamenti; i misurazzioni innìcanu ca lu sô raggiu eni uguali a circa nu settimu di chiddu sulari. A massa eni uguali a circa nu ottavu di chidda sulari, mentri a dinsitati eni quaranta vitu supiriuri a chidda dâ nostra stidda. Puru si Proxima Centauri avi na luminusitati assai vascia, eni suggetta a mpruvvisi brillamenti, causati dâ sô attivitati magnetica.[6] U campu magneticu di chista stidda eni alimintati da li moti cunvittivi ca nascìnu dintra ne idda, e lu brillamentu ca ne risulta piriodicamenti genìra na prupagazzioni a raggi X simili a chidda prudutta dô Suli.[7] A cumpusizzioni di Proxima Centauri, u sô vasciu tassu di pruduzzioni di enirgìa e li sô dinamichi innìcanu ca poni arrìstari nnâ siquenza principali pî almenu avutri 4 000 miliardi di anni, ossìa pî circa 300 voti l'etati attuali dî l'Universu.[8]

I ricerchi di corpi urbitanti ntornu a Proxima Centauri putissìru sulu aviri esclusu a prìsenza di nani bruni o pianeti supermassicci.[9] Nto 2016 Osservatoriu Eurupeu Australi avi annunciatu a scuperta di nu pianeta chiamatu Proxima Centauri b,[10] 'n orbita ntornu â stidda a na distanza di circa 0,05 UA (ossìa 7,5 miliuni di km) cu  nu piriudu di rivuluzzioni di circa 11,2 jorna tirrestri. A sô massa stimata eni almenu 1,3 voti chidda dâ Terra. Si tiurizza ca chistu pianeta eni putenzialmenti dutatu di acqua liquida superficiali nnâ fascia orbitali abitabbili.[11] Vista a sô natura di nana russa e di stidda a brillamentu, a pussibbilitati ca ncapu u pianeta possa svilupparisi a vita eni ancùora da accìrtari.[12] A sô vicinanza a nuavutri fa di chista stidda una dî meti idìali di nu iputetitu futuru viaggiu ntirstiddari.[13]

Osservazzioni cancia

A causa dâ sô diclinazzioni fortimenti australi, chista stidda, comu puru u restu dî cumpunenti primari dû sistema di Alfa Centauri, resta nvisibbili da granni parti di li arii dî l'emisferu boriali; sultantu 'n prussimitati dû Tropicu dû Cancru i cumpunenti maggiuri addìventanu visibbili, mentri Proxima, truvannusi quasi dui gradi cchìu a sud, eni visibbili sultantu a partìri dô 27° parallelu nord, uguali â latitudiniFlorida, dî l'avutu Egittu e dî l'Innia settentriunali.[14] Nnâ granni parti dî l'emisferu australi, Proxima si prìsenta circumpulari e poni essìri talìata duranti tuttu l'annu.

I nani russi comu chista stidda sunnu 'n rialtati troppu debbuli, puru quannu sunnu vicini, pî putìri essìri talìati a occhiu nuru; basta pinsari ca da nu presuntu pianeta orbitanti ntornu a una dî dui stiddi cintrali dû sistema, Proxima fussi sultantu di quinta magnitùdini, ossìa ô limiti dâ visibilitati a occhiu nuru.[15] A sô magnitùdini apparenti eni uguali a circa 11, accussì pî putiri essìri talìata abbìsogna usari nu telescopiu cu n'apirtura di almenu 80-100 mm e nu cielu 'n cunnìzzioni attimusferiche ottimali, pussibbilmenti sìenza Luna e cu Proxima nun rarenti a l'orizzonti.[16]

Storia dî l'osservazzioni cancia

Nto 1915 l'astrònumu scuzzisi Robert Innes, diritturi di l'Union Observatory di Johannesburg, 'n Àfrica dû Sud, scupriu na stidda ca avia u stissu motu di Alfa Centauri,[17] suggìrennu di chiamari chista stidda cu nomu di Proxima Centauri ('n viritati Proxima Centaurus).[18] Nto 1917, pressu l'Osservatoriu RialiCapu di Bona Spiranza, l'astrònumu ulannisi Joan Voûte arrìnisciu a misurari a parallassi trigonumetrica dâ stidda 'n 0.755" ± 0.028", determinannu ca Proxima Centauri jera â stissa distanza dô Suli comu Alfa Centauri, ma ca sô luminusitati jera a cchìu vaschia canusciuta a l'ebbìca.[19] Nto 1928 l'astrònumu mèricanu Harold Alden fici na misurazzioni dû parallassi dâ stidda ancùora cchìu pricisa, ca cunfirmoni l'upiniuni di Innes ca dicìa quantu fussi vicina a stidda a nuavutri, cu nu parallassi di 0,783" ± 0,005".[20]

Nto 1951 l'astrònumu mèricanu Harlow Shapley dissi ca Proxima Centauri jera 'n rialtati na stidda a brillamentu. L'isami dî lastri fotugrafichi passati avìa innìcatu ca stidda s'ammùstrava cchìu luminusa 'n circa l'8% dî li mmaggini, addìvintannu accussì a stidda a brillamentu cchìu attiva canusciuta,[21] e la sô vicinanza a nuavutri cunsintia osservazzioni cchìu dittagghiati dâ sô attivitati. Nto 1980, l'Osservatoriu Einstein prudussi na dittagghiata curva di enirgìa a raggia X di nu brillamentu stiddari su Proxima Centauri, mentri avutri osservazzioni dî l'attivitati foru fatti da li satèlliti EXOSAT e ROSAT. Brillamenti cchìu nichi sunnu stati osservati dô satèlliti giappunisi ASCA nto 1995. A stidda eni stata puru uggettu di ricerca da parti dî principali osservaturi a raggi X, tra cui XMM-Newton e Chandra.

Nto 2016, l'International Astronomical Union avi organizzatu nu ruppu di travagghìu dî l'IAU ncapu i nomi dî stiddi (WGSN) pî rigistrar e standardizzari i nomi propri dî stiddi.[22] U WGSN avi appruvatu u nomu Proxima Centauri pî chista stidda u 21 di austu 2016, facennu parti dî l'elencu dî nomi dî stiddi appruvati dâ l'International Astronomical Union.[23]

Carattiristichi cancia

 
Diminsiuni di Proxima Centauri rispettu a chiddi dû nostru Suli e chiddi di l'avutri dui stiddi du sô sistema.

Proxima Centauri eni classificata comu na nana russa, ossìa na stidda di classi spittrali M (a cui currìspunni nu culuri russu) ca si trova nnâ fasi si siquenza principali nto diagramma HR; 'n secuitu eni stata classificata comu M5.5, ossìa na nana russa ô limiti 'nfiriuri di massa.[24] A sô magnitùdini assuluta, ossìa a magnitùdini apparenti câ stidda avissi se s'attruvassi a na distanza di 10 pc eni 15,5;[25] a sô luminusitati tutali, cumprìnnennu tutti i lunchizzi d'unna, eni uguali ô 0,17% di chidda dû Suli, ma si fussi talìata cu li lunchizzi d'unna dâ luci visibbili, idda avissi sulu u 0,0056% dâ luminusitati sulari. Chiossai dî l'85% dî l'enirgìa dâ stidda si poni talìari a li lunchizzi d'unna dî l'nfrarussu.[26]

Nto 2002, tramiti lu ntirferometru otticu dû Very Large Telescope, vinni misuratu direttamenti u diamitru anculari dâ stidda, uguali a 1,02±0,08 mas; rappurtatu â distanza, veni fora ca lu diamitru effettivi di Proxima Centauri eni circa nu settimu di chiddu sulari, ossìa na vota e menzu maggiuri di chiddu di Giovi; a massa dâ stidda eni stata stimata 'n circa u 12,3% di chidda sulari, uguali a 129 voti chidda di Giovi. Datu câ dinsitati media di na stidda di siquenza principali eni nversamenti prupurziunali â massa dâ stidda stissa,[27] a dinsitati di Proxima Centauri eni cumunqui maggiuri di chidda dû Suli: 56 800 kg/m³ contru 1 409 kg/m³.

A causa dâ sô nica massa, a struttura nterna di Proxima Centauri eni furmata nteramenti da na zona cunvittiva, ca provuca nu muvimentu di enirgìa da dintra finu a fora sultantu tramiti nu muvimentu fisicu dû plasma, nveci di attravirsari na zona radiativa; chistu significa ca l'eliu pruduttu dâ fusioni nucliari dî l'idrògginu nun s'accumula nto nuclìu, ma veni misu 'n circulu 'n tutta a stidda. A diffìrenza dû Suli, c'abbrùcia sulu u 10% dû sô idrògginu dispunibbili prima di nescìri dâ siquenza principali, Proxima Centauri cunsuma quasi tutta a sô riserva di idrògginu prima di evolviri.[28]

A cunvizzioni eni lijata â ginirazzioni e â pirsistenza di nu campu magneticu stiddari; l'enirgìa magnatica ca pruveni da chistu campu veni lassata ncapu a supirfici tramiti i brillamenti, ca aumentanu pî picca tempu a luminusitati cumplissiva dâ stidda. I brillamenti ponnu fari si ca na parti dâ supirfici dâ stidda poni ragghiunciri timpiraturi finu a 27 miliuna di K,[29] sufficenti pî emettiri raggi X.[30]

A cromusfera di chista stidda eni attiva e lu sô spettru ammustra na forti linea di emissioni tipica dû magnesiu monuionizzatu, â lunchizza d'unna di 280 nm.[31] Circa l'88% dâ supirfici di Proxima Centauri putissi essìri attiva, na pircentuali assai cchìu avuta di chidda dû Suli quannu eni ô piccu dû ciclu sulari. Puru duranti i piriudi di tranquillitati cu picca o nuddu brillamentu, chista attivitati custanti fa acchìanari a timpiratura dâ curuna sulari finu a 3,5 miliuna di K, mentri chidda sulari arriva a nu massimu di 2 miliuna. Tuttavia, u liveddu tutali di attivitati di chista stidda eni cunsìdiratu rilativamenti vasciu rispettu ad avutri stiddi nani di classi M, ca eni cumunqui assai avutu se cunfruntatu a l'etati stimata dâ stidda, vistu ca ci si aspetta ca lu liveddu di attivitati di na nana russa poni calari custantimenti nto cursu di miliardi di anni, comu u tassu di rotazzioni stiddari diminuisci.[32] Secunnu alcuni studi u liveddu di attivitati parìa cancìari cu nu pirìudu di circa 442 jorna, nu lassu di tempu cchìu curtu dû ciclu sulari, ca dura 11 anni,[33] tuttavia nu studiu dû 2016 pari cunfirmari câ stidda avi nu ciclu simili a chiddu dû Suli, dâ durata di circa 7 anni.[34]

Proxima Centauri avi puru nu ventu stiddari, rilativamenti debbuli, cunsistenti 'n nun cchìu dû 20% dû tassu di perdita di matìria tipicu dû ventu dû nostru Suli. Vistu câ stidda eni assai cchìu nica dû nostru astru, tuttavia, u tassu di perdita pî unitati di supirfici di Proxima Centauri arrìsulta essìri 'n prupurzzioni finu a 8 voti cchìu avutu di chiddu dâ supirfici sulari.[35]

Na nana russa cu la massa di Proxima Centauri rimani nto stadiu di siquenza principali pî circa avutri quattru biliuna di anni (ossìa 4×1012); comu l'abbunnanza di eliu acchìana a secuìtu dî prucessi di fusioni dî l'idrògginu, a stidda addìventa cchìu nica e cchìu cavura, cancìannu u sô culuri da russu a blu, addìvintannu accussì na nana blu evuluta. Quannu u sô ciclu vitali eni quasi ô termini, addìventa puru cchìu luminusa, arrìvannu ô 2,5% dâ luminusitati sulari e cuariannu eventuali corpi orbitanti ntornu a idda pî nu piriudu di divìersi miliardi di anni. Na vota ca la riserva di idrògginu eni finuta, Proxima Centauri evulvirà versu u stadiu di nana janca (sìenza passari a fasi di giganti russa), esaurennu prugrissivamenti â sô enirgìa termica.

Distanza e moti spazziali cancia

 
Òrbita di Proxima Centauri (a stidda cchìu granni eni Alfa Centauri).

Basannusi ncapu a parallassi di 772,3±2,4 millisecunnu d'arcu, misurata dô satèlliti Hipparcos (e doppu dâ cchìu prìcisa misurazzioni avuta usannu u Telescopiu Spazziali Hubble, uguali a 768,7±0,3 millisecunni d'arcu), Proxima Centauri si trova a circa 4,2 anni luci di distanza da Terra, uguali a 270 000 voti a distanta tra Terra e Suli. Dô nostru sistema sulari Proxima si trova a 2,18° da Alfa Centauri,[36] uguali 'n termini apparenti a quattru voti u diamitru anculari dâ Luna;[37] Proxima Centauri avi puru nu avutu motu propriu, uguali a circa 3,85 secunni d'arcu â l'annu,[38] mentri a vilucitati radiali eni di 21,7 km/s.

Tra li stiddi accamùora canusciuti, Proxima Centauri eni a stidda cchìu vicina a nuavutri da circa 32 000 anni e resterà tali pî avutri 33 000 anni, doppu i quali a stidda cchìu vicina addìventirani Ross 248, n'avutra nana russa.[39] cuntinuannu ad avvìcinarisi ô Suli pî prossimi 26 700 anni, quannu s'arrìtrovirani a na distanza di circa 3,11 anni luci.[40] A stidda orbita nta Via Làtte a na distanza dô centru dâ nostra galassia ca varia tra 8 300 e 9 500 pc, cu na eccentricitati orbitali uguali a 0,07.[41]

Finu dâ scuperta di Proxima Centauri, vinni tiurizzatu ca putissi trattarìsi di na pussibbili cumpagna dû sistema di Alfa Centauri: a stidda nfatti s'arrìtrova a na distanza di appena 0,21 a.l (ossìa 15 000 UA) dâ coppia principali,[42] dâ quali cunnìvidi u motu spazziali. A prubabbiliati ca chistu fattu fussi sulu casuali eni stata rata 'n circa una su nu miliuni 'n nu studiu dû 1993.[43] Pî chista ragiuni, Proxima Centauri eni alli voti innìcata cu la sigla di α Centauri C. Puru u dati arrìcugghiuti dô satèlliti Hipparcos, cummìnati cu li osservazzioni cunnutti a terra, supportanu l'ipotisi ca li tri stiddi fussiru effettivamenti parti di nu unicu sistema, cu la prubabbilitati ca Proxima Centauri fussi vicina ô sô apsidi, ossìa u puntu cch'u luntanu di l'òrbita rispettu ô sistema cintrali. Mancavanu tuttavia alcuni misuri dâ vilucitati radiali dî tri astri sufficentimenti prìcisi pî aviri na cunferma definitiva. Chisti sunnu stati uttinuti tra lu 2004 e lu 2016 tramiti u spettrugrafu HARPS, nstallatu ncapu u telescopiu di 3,6 m di diamitru dî l'ESO, ca si trova nto l'Osservatoriu di La Silla, sviluppatu pî innìcari novi pianeti extrasulari cû metodu dâ vilucitati radiali. I risultati dî l'analisi, pubbricati nto 2016, innìcanu ca Proxima Centauri òrbita ntornu â coppia principali cu nu piriudu di rivuluzzioni dî l'ordini di 550 000 anni, a na distanza media di 8 700 UA. L'òrbita prìsenta nu valuri cchìuttostu avutu dî l'eccentricitati orbitali, uguali a circa 0,50; ossìa determina ca la stidda poni arrìvari a na distanza di circa 4 300 UA ô periastru (ossìa u puntu cchìu vicinu dî l'orbita rispettu ô sistema cintrali) e di circa 13 000 UA â l'apuastru.

Cunsicuenza ca Proxima Centauri sia lijata gravitazziunalmenti a Alfa Centauri eni ca li tri stiddi abbianu cunnìvisu u prucessu di formazzioni e abbianu probabilmenti a stissa cumpusizzioni chimica; eni inoltri pussibbili ca l'interazzioni gravitazziunali tra li tri stiddi avi avutu nu mpurtanti nfruenza ncapu a furmazzioni e ncapu i carattiristichi dî pianeti nto sistema.

Sei sinculi stiddi, dui sistemi binari e na stidda tripla ammùstranu nu motu cumuni a chiddu dû sistema di α Centauri attraversu u spazziu; i vilucitati spazziali di chistu ruppu di stiddi sunnu tutti cumpresi dintra i 10 km/s rispettu ô motu ammùstratu da Alfa Centauri. Chistu putissi fari pinsari ca si possa trattari di n'assuciazzioni stiddari, ca innìcherebbi pìrtantu puru nu punti di uriggìni cumuni,[44] comu succèri nnê l'ammassi aperti.

Pussibilitati di corpi cilesti assuciati cancia

Se nu pianeta massicciu òrbitassi ntornu a Proxima Centauri, a sô prìsenza disturberebbe u motu dâ stidda a ogni òrbita; si poi u chianu òrbitali dû pianeta nun fussi perpendiculari â linea di vista dâ Terra, chisti disturbi putissiru causari piriodici cancìamenti nnâ vilucitati radiali dâ stidda. U fattu ca li numirusi misurazzioni dâ sô vilucitati radiali nun abbianu innìcatu alcunu spustamentu havi calatu u limiti massimu dâ massa ca nu eventuali corpu cilesti òrbitanti ntornu â stidda poni aviri. Sfortunatamenti, u liveddi di attivitati dâ stidda agghìunci dî disturbi a li misurazzioni dâ vilucitati radiali, limitannu accussì i pussibilitati di truvari dî corpi cumpagni tramiti chistu metodu.[45]

Nto 1998, na ndaggini di Proxima Centauri tramiti u spettrugrafu di bordu dû telescopiu spazziali Hubble avìa ammùstratu di li evidenzi di nu cumpagnu òrbitanti ntornu â stidda â distanza di circa 0,5 UA;[46] tuttativa na ricerca succìssiva usannu a Wide Field Planetary Camera 2 nun arrìnisciu a truvari alcunu cumpagnu. Proxima Centauri, nzemula a li cumpunenti cintrali di α Centauri, sunnu unu dî cchìu prubbabili ubbittivi di nu futura missioni NASA cànusciuta comu Space Interferometry Mission, ca pari essìri na tìuria 'n gradu di ndividuari pianeti cu nu minumu di tri voti a massa tirrestri dintra 2 UA dâ stidda matri.[47]

Nu pussibbili pianeta 'n òrbita ntornu a na nana russa comu Proxima Centauri ca sia 'n gradu di ospitari a vita avissi a truvarisi assai vicinu â sô stidda, datu câ zona abitabbili si trova 'n nu spazziu ca va da 0,023 a 0,054 UA da idda; nu pianeta accussì vicinu avissi nu piriudu di rivuluzzioni assai curtu[48] e la sô rotazzioni fussi bluccata dâ forza di marea dâ stidda, custrincennu ad ammùstrari a ogni rotazzioni sempri a stissa facci â stidda stissa (comu succèri pâ LunaTerra). Tuttavia, â prìsenza di n'attimusfera putissi essìri 'n gradu di ridistribuiri l'enirgìa ricivuta dâ facci rivolta versu â stidda a chidda sempri 'n ùmmira.

Mentri alcuni scinziati cunsigghìanu câ variabilitati di Proxima Centauri putissi custituiri nu ostaculu â prìsenza di n'attimusfera 'n nu pianeta dâ zona abitabbili, avutri cunsigghìanu nveci ca chistu prubblema poni essìri aggiratu. Nfatti, na forti unnata di particeddi carichi pruvinenti da nu brillamentu dâ stidda putissi essìri 'n gradu di spardari via l'attimusfera di nu eventuali pianeta assai vicinu; tuttavia, se lu pianeta avissi nu campu magneticu chistu putissi essìri 'n gradu di cancìari a dirizziuni dî particeddi alluntanannùli dâ l'attimusfera. Puru si lu pianeta avissi na vascia vilucitati di rotazzioni ammùstrannu sempri a stissa facci â stidda, tuttavia chista putissi essìri 'n cradu di genìrari nu campu magneticu, almenu finu a quannu a parti di dintra dû pianeta arrèsta ô statu fusu.

Avutri scinziati, specialmenti i sustinituri dî l'ìpotisi dâ raritati dâ Terra,[49] nun sunnu d'accordu ncapu u fattu ca pussibbili pianeti dî nani russi ponnu ospitari â vita; a rotazzioni marealmenti bluccata putissi gìnirari nu mumentu magneticu planitariu rilativamenti debbuli, cumpurtannu na forti erosioni attimusferica a causa dî forti espulsioni di massa curunali di Proxima Centauri.

Cinturi di pruvulazzi ntornu a Proxima Centauri cancia

 
Rapprisintazzioni artistica di Proxima Centauri b. Nto sfunnu eni visibbili Proxima Centauri.

Nto nuvemmìru2017 eni stata annunciata a scuperta da parti radiutelescopiu ALMA di na fascia di pruvulazzi ntornu a Proxima Centauri.[50] Secunnu l'auturi dâ ricerca, Guillem Anglada, a fascia di pruvulazzi friddi eni a prima innìcazzioni dâ prìsenza di nu cumpricatu sistema planitariu e nun sulu di nu sulu pianeta, ntornu â stidda cchìu vicina ô nostru Suli.[51] Si tiurizza ca li particeddi di roccia e ghiacciu ponnu cancìari 'n diminsiuni  da picca millìmitri finu a divìersi chilòmitri di diamitru, a na timpiratura di circa 230° e cu na massa tutali di circa nu centesimu di chidda tirrestri.[52] I dati di ALMA suggìriscinu a prìsenza di na secunna cintura ancùora cchìu fridda, tutti e dui a na distanza assai supiriuri rispettu a Proxima Centauri b ca òrbota a suli 4 miliuna di chilòmitri dâ stidda matri. Sempri secunnu Anglada, chistu risultatu suggìrisci ca Proxima Centauri poni aviri nu sistema a pianti multipli cu na ricca storia di nterazzioni ca hannu purtatu â furmazzioni di na cintura di pruvulazzi. L'auturi dû studiu cunnìvidi u propriu nomu cu l'astronumu ca avi guidati u ruppu ca avi scupertu Proxima Centauri b, Guillem Anglada-Escudé.

Pussibbili meta di nu viaggiu ntirstiddari cancia

Proxima Centauri eni stata spissu suggìrita comu distinazzioni lògica pû primu viaggiu ntirstiddari dî l'umanitati nunustanti i stiddi a brillamentu nun sunnu particolarmenti ospitali. 'N ogni casu, a vilucitati massima ca nu veiculu poni ragghìunciri cu li attuali ticnoluggìa eni sufficenti sulu pî ragghìunciri a stidda sulu doppu 110 000 anni. Tuttavia, sfruttannu l'effettu sciunna, na sunna spazziali poni supirari chista vilucitati, arrìvannu a ragghìunciri i 17 km/s, a frunti di li 8,3 km/s dî missiuna Apollo. I sunni Voyager 1 e Voyager 2 si stannu alluntanannu dô nostro sistema sulari a chista vilucitati.[53] Nu cchìu prubabbili viaggiu di na sunna spazziali 'n gradu di accìlirari cuntinuamenti, cu nu muturi atomicu a ioni, finu ô 30% dâ vilucitati dâ luci, cu na decillirazzioni simili nnâ parti finali dû viaggiu, putissi arrìvari vicinu a stidda in circa 20 anni, cu avutri 4 anni nicìssari picchì u signali radiu possa arrìvari finu a nuavutri. U Suli da Proxima Centauri cumparissi comu na stidda di magnitùdini apparenti 0,4, 'n dirizziuni dâ custiddazioni di Cassiupea, 'n na pusizzioni liggìrmenti divìersa rispettu a comu putissi appàriri dâ l'avutri stiddi cintrali dû sistema di α Centauri.

Note cancia

  1. (IT) Dizionario latino
  2. (EN) SIMBAD query result: V* V645 Cen -- Flare Star
  3. (EN) Alpha Centauri: Nearest Star System to the Sun
  4. (EN) A Family Portrait of the Alpha Centauri System: VLT Interferometer Studies the Nearest Stars
  5. (EN) Kervella, P.; Thévenin, F.; Lovis, C. (2017). "Proxima's orbit around α Centauri". Astronomy & Astrophysics.
  6. (EN) A Detailed Study of Opacity in the Upper Atmosphere of Proxima Centauri
  7. (EN) Observational Estimates for the Mass-Loss Rates of α Centauri and Proxima Centauri Using Hubble Space Telescope Lyα Spectra
  8. (EN) Five-Year Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP) Observations: Likelihoods and Parameters from the WMAP data
  9. (EN) Precise radial velocities of Proxima Centauri
  10. (EN) Planet Found in Habitable Zone Around Nearest Star
  11. (IT) Una conferma per il clima "abitabile" di Proxima b
  12. (EN) [Tarter, Jill C., Mancinelli RL, Aurnou JM, Backman DE, Basri GS, Boss AP, Clarke A, Deming D (2007). "A reappraisal of the habitability of planets around M dwarf stars".]
  13. (EN) [Paul Gilster, Centauri Dreams: Imagining and Planning.]
  14. (EN) The elements of practical astronomy
  15. (EN) Proxima Centauri UV Flux Distribution
  16. (EN) Sherrod, P. Clay; Koed, Thomas L. (2003). A complete manual of amateur astronomy: tools and techniques for astronomical observations.
  17. (EN) How Small are Small Stars Really? VLT Interferometer Measures the Size of Proxima Centauri and Other Nearby Stars
  18. (EN) Alpha and Proxima Centauri
  19. (EN) Voûte, J. (1917). "A 13th magnitude star in Centaurus with the same parallax as α Centauri"
  20. (EN) Glass, I. S. (July 2007). "The discovery of the nearest star"
  21. (EN) Proxima Centauri as a Flare Star
  22. (EN) Division C WG Star Names
  23. (EN) Naming Stars
  24. (EN) A Family Portrait of the Alpha Centauri System: VLT Interferometer Studies the Nearest Stars
  25. (EN) [Alpha and Proxima Centauri]
  26. (EN) Infrared colors of low-mass stars
  27. (EN) Martin V. Zombeck, Handbook of Space Astronomy and Astrophysics
  28. (EN) Red Dwarfs and the End of the Main Sequence
  29. (EN) Flares from small to large: X-ray spectroscopy of Proxima Centauri with XMM-Newton
  30. (EN) Proxima Centauri: The Nearest Star to the Sun
  31. (EN) Proxima Centauri: Rotation, Chromosperic Activity, and Flares
  32. (EN) Chromospheric activity, kinematics, and metallicities of nearby M dwarfs
  33. (EN) A possible activity cycle in Proxima Centauri
  34. (EN) Optical, UV, and X-ray evidence for a 7-yr stellar cycle in Proxima Centauri
  35. (EN) Observational Estimates for the Mass-Loss Rates of Alpha Centauri and Proxima Centauri Using HST Lyman-alpha Spectra
  36. (EN) Brown Dwarf Companions to G-type Stars. I: Gliese 417B and Gliese 584C
  37. (EN) Moon Fact Sheet
  38. (EN) http://clyde.as.utexas.edu/SpAstNEW/Papers_in_pdf/%7BBen93%7DEarlyProx.pdf Astrometric Stability and Precision of Fine Guidance Sensor #3: The Parallax and Proper Motion of Proxima Centauri]
  39. (EN) R. A. J. Matthews, The Close Approach of Stars in the Solar Neighborhood Proxima Centauri
  40. (EN) Stellar encounters with the solar system
  41. (EN) The Galactic Orbits of Nearby UV Ceti Stars
  42. (EN) Are Proxima and α Centauri Gravitationally Bound?
  43. (EN) Is Proxima really in orbit about Alpha CEN A/B?
  44. (EN) Fossil Signatures of Ancient Accretion Events in the Halo
  45. (EN) Activity-Related Radial Velocity Variation in Cool Stars
  46. (EN) A possible companion to Proxima Centauri
  47. (EN) Planet-Finding by Numbers
  48. (EN) Extrasolar Terrestrial Planets: Can We Detect Them Already?
  49. (EN) Peter D. Ward e Donald Brownlee, Rare Earth: Why Complex Life is Uncommon in the Universe
  50. (EN) ALMA Discovery of Dust Belts Around Proxima Centauri
  51. (EN) ALMA Discovers Cold Dust Around Nearest Star
  52. (IT) Anello di polvere fredda per Proxima Centauri
  53. (EN) Voyager - Mission - Overview

Talìa puru cancia

Avutri prugetti cancia

 
Commons
Lu Wikimedia Commons havi 'na catigurìa cca conteni media su Proxima Centauri

Lijamenti di fora cancia