N giomitrìa nu puligunu è na fiura piana dilimitata di na linia spizzata, chiusa, li cui segmenti sunnu ncucciati dui a dui ê sò stremi. Siddu li segmenti nun si ntirsecanu ntra iddi, si tratta di nu puligunu di tipu classicu, o puligunu tout court. Siddui li segmenti si ntrezzunu lu puligunu si chiama pulìgunu ntrizzatu.

Diversi tipa di pulìguna. Lu trianculu e lu rittanculu sunnu puliguni cunvessi. Lu terzu puligunu accuminzannu dâ manu manca nun è cunvessu e l'urtimu a manu ritta è ntrizzatu.

Tra dui sigmenti adiacenti si pò difiniri la misura di l'ànculu. Lu nùmmuru di segmenti dâ linia spizzata difinisci lu tipu di puligunu. Pi esempi n'esagunu è nu poligunu a sei lati; nu trianculu è nu poligunu a tri lati.

Lu poligunu po essiri assai irrigulari. Pi esempiu l'anculi nun hannu a essiri tutti cunvessi (ccioé cchiù nichi di 180 gradi). Siddu è lu casu, lu puligunu si chiama puligunu cunvessu. Si, sparti di chistu, li lata sunnu tutti dâ stissa lunchizza e l'anculi dâ stissa larichizza, lu puligunu si chiama puligunu rigulari.

Nu puligunu rigulari si sempri circuscriviri cu nu circulu, lu circulu circuscrittu e ci si pò sempri nscrìviri circulu, lu circulu nscrittu.