St'articulu fa parti dâ seria
Trasporti e Vìculi
Sizzioni Trasporti...

Trasportu di passiggeri
Trasportu di merci - Liggi
Ferruvìi - Ariunàutica

Sizzioni Vìculi...

Menzi di trasportu
: Casi e Mudelli
: Casi e Mudelli
: Casi e Mudelli

La rota (dû latinu "rota") è n'òrganu miccànicu girèvuli a forma di discu ca trasmetti lu muvimentu midianti cuntattu direttu. Ntô vìculu, è lu discu firrièvuli supra tirrenu o supra rutara, a voti rivistitu di nu pneumàticu, ca cunzenti la locomuzzioni.

La rota è una di li mminzioni cchiù mpurtanti di l’omu; nun si sapi nenti supra l’urìggini di idda, nun si sapi cu fu ca l'ammintau, unni accuminciau a èssiri usata e cu era ssu pòpulu.
La cosa sicura è ca si tratta di na mminzioni assai antica: nu corpu di gèniu di quarc’unu ca vitti comu furiava nto tirrenu nu truncu d'àrbiru e pinzau di usàrilu ppi fari scùrriri supra a iddu na cosa pisanti ppi traspurtàrila.
La mmàggini cchiù antica ca s’hà truvatu dâ rota, è chidda scuperta ntô 1928 di l’archiòlugu ngrisi Leonard Woolley, ca attruvau nu stindardu-musàicu unni era rapprisintata na rota di lignu; ssu stindardu-musàicu fu fattu di li Sumeri e è vecchiu di quarchi 5.000 anni apprima di Cristu, quannu li Sumeri si stabbileru ntâ Misuputamia; la rota, pirò, non fu ammintata di ssu pòpulu, ma forsi s’hà jiri o neulìticu p’attruvari la prima rota.


Rota a raggi dô 2000 a.C. - Museu Nazziunali di l'Iran, a Teheran


Evuluzzioni dâ rota cancia

Prima dâ rota, l’omu ppi traspurtari cosi pisanti, lu faceva prubbabbirmenti cu la slitta; appoi si capìu ca facennu scùrriri ssi cosi supra nu truncu d’àrbiru, vinìa cchiù fàcili a spustàrili; doppu, si capìu ca mintènnuci nu pernu ô centru di nu discu di lignu, la rota/discu putìa furriari ntô tirrenu, mentri lu pernu arristava fremmu e nta ssu pernu putìa èssiri misa quarsiasi cosa: na basi, quarchi cosa unni mèttiri pisi di traspurtari. Ssi primi roti èranu di lignu chinu e ntô centru c’era fattu nu purtusu unni vinià allucatu l’assi.
Passau tantu tempu prima ca s’ammintau la prima rota a raggi: i primi di ssi roti foru fatti ammeri û 2000 a.C. e foru misi ntê carri di l’aggizziani, ca addivintaru accussì cchiù viloci e maniggèvuli.
Ammeri lu 100 a.C. li Celti, nu pòpulu di l’Europa nord uccidintali, ammintaru lu cuscinettu. Era fattu cu nu stratu di lignu o di bronzu, nfilatu tra l’assi e la parti cintrali di la rota: cu ssu sistema, vinià arridduciutu bona parti di l’artritu ca la rota facìa ntornu a l’assi cintrali.
Passau ancora tantu tempu e Liunardu Da Vinci, studìau e addisignau li primi ngranaggi (o roti dintati).
Oi, màchini, muturi, ngranaggi e tanti àutri tguggetti, nun ci fùssuru si quarcunu nun avissi ammintatu la rota.


 
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 10 di marzu 2008

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina