Saccu di Kamarina (405 a.C.)

Saccu di Kamarina (405 a.C.)
Li ruvini dû tempiu di Atina
Data405 a.C.
LocuKamarina
EsituLa citati sacchiata da li cartagginisi
Schieramenti
Cummannanti
Effittivi
30.000 òmini30.000 òmini
Pèrditi
ScunusciutuScunusciutu

Lu saccu di Kamarina appi locu ntâ primavera dû 405 a.C., dopu ca Dionisiu lu vecchiu, tirannu di Sarausa e leader di sicilioti, urdinau di lassari la citati di frunti l'attaccu cartagginisi.

La caruta di Girgenti e Gela cancia

Longu assèdiu a Girgenti cancia

Annibali Maguni assidiau Girgenti nnâ stati dû 405 a.C., ca riniscìu a risistiri a l'assartu nizziali. Mentri nni la notti i sicilioti nfucaru tutti i turri d'assèdiu, na pistilenza causau la morti di Annibali nzemmula a migghiaia di surdati cartagginisi. Cu la morti di Annibali, Imircuni II pigghiau lu cumannu di l'èsercitu, e urganizzau novamenti l'assèdiu, lu ginirali di Sarausa Dafniu arrivau cu 30.000 òmini ntirrumpennu l'assèdiu. Cu la fujuta punica, li citatini sicilioti dumannaru d'attaccari lu nimicu, ma li ginirali s'arrifiutaru timennu li cunsicuenzi di Imera, pi stu mutivu vinninu cunnannati pi trarimentu. Li mmarcazzioni punichi ca arrivaru da Mozzia e Panormus rinisceru a pigghiari li pruvvisti ca Sarausa vulìa purtari a Girgenti, cu lu mancari dû cibu, i sicilioti abbannunaru Girgenti e marciaru a Gela, a stu puntu Cartaggini appi picca difficurtati a cunquistari la citati dopu n'assèdiu di 8 misi.

La scunfitta di Dionisiu a Gela cancia

Nta nu cunsigghiu puliticu, Dionisiu lu vecchiu (c'avìa cummattutu cu curaggiu a Girgenti), sustinìa l'accusi di trarimentu contru li ginirali sarausani, l'assimbria pigghiau la dicisioni di eliggìri Dionisiu novu ginirali. Mentri Dionisiu era mpignatu a sèquiri la sò via a lu putiri, Cartaggini avìa lassatu Girgenti pi assidiari Gela, ma na vota dda, Dionisiu pigghiau tutti li misuri di difisa. A l'arrivu di l'èsercitu siciliota i cartagginisi livaru l'assèdiu pi nu certu tempu. I sicilioti s'accamparu a la fuci dû ciumi, a uccidenti, nfacciu a la citati. Pi tri simani Dionisiu turmintau i cartagginisi, ma Dionisiu scigghìu di cummattiri, e dicisi d'usari na stratiggia di battagghia ca prividìa n'attaccu a tri culunni. Lu chianu dipinneva da na cuurdinazzioni pricisa, ca pirò nun ci fu. Dionisiu dicisi d'abbannunari la citati e marciari a Kamarina.

Kamarina abbannunata cancia

La citati di Kamarina funnata da li sarausani nnû 598 a.C., s'arribillau a la sò citati matri cu l'aiutu di Siculi, e fu sacchiata nnû 552 a.C., trasennu arreri ntô duminiu sarausanu. Ippucrati di Gela la cunquistau nnû 492 a.C., mentri Giluni trasfirìu la pupulazzioni a Sarausa nnû 484 a.C.. Nnû 437 a.C. s'alliau cu Lintini e Atini contru Sarausa, mentri aiutau chst'urtima ntâ spidizzioni Atinisi n Sicilia. Kamarina fu custruuta a la riva dû ciumi Hipparis, circunnata da nu muru c'avìa du porti a la fuci dû ciumi, ca fici comu fussatu pâ citati, nveci la tirra sittintriunali dû ciumi cuntinìa paludi ca putìanu causari àutri difficurtati a Cartaggini.

Quannu Dionisiu arrivau a Kamarina urdinau l'abbannonu da citati, prubabirmenti picchì nun vulìa battagghiari cu Cartaggini n nfiriuritati nùmmirica, e picchì li surdati si rifiutaru di cummattiri n'assèdiu cartagginisi, noltri lu nvernu lu tinìa tagghiatu fora da Sarausa e misu n pirìculu lu sò putiri puliticu.

Dionisiu: Granni ginirali o trarituri? cancia

La viluci cunzigna di dui citati sinza na forti battagghia putìa distruggiri la sò riputazzioni di leader di guerra, macari la sò scelta s'abbasava su raggiunamentu militari e puliticu. Lu duluri di fimmini, vicchiareddi e picciriddi nfruenzau lu murali di surdati ca cuminciau a diffunniri li vuci si iddu nun avìa mutivazzioni ammucciati. Spicularu ca era d'accordu cu Cartaggini picchì:

  • Dionisiu avìa abbannunatu i dui citati facili di difinniri sinza nuddu mutivu militari. L'èsercitu era ntattu prontu pi cummattiri, noltri Sarausa avìa mantinutu la forza navali.
  • Dionisiu persì troppu tempu pi arrivari a Gela quannu la citati era la prima vota sutta l'attaccu cartagginisi, e a la battagghia i sò surdati fideli nun avìanu subbitu nudda pirditati.

I Sicilioti cridìanu ca Dionisiu avissi fattu n'accordu cu Cartaggini, e chi usava la paura di Cartaggini pi cuvirnari Sarausa.

La vinnitta di Dionisiu cancia

Parti dâ cavalliria turnau di primura a Sarausa e tintau nu corpu di stati, pigghiannu lu cuntrollu dâ citati, Dionisiu a stu puntu s'attruvava tra i cartagginisi a ovest e i traritura a est ca avìanu uccupatu Sarausa, la sò basi pulitica e riparu sicuru. L'azziuni rapida di Dionisiu, a lintizza dî cartagginisi cumminata cu tintativu ammaccarrunatu di traritura, li sarvau a jurnata. Dionisiu racugghìu 100 cavaleri e 600 mircinari e marciau versu Sarausa, quannu arrivau n citati truvau li porti chiusi, a ddu puntu detti focu a li porti e trasiu n citati. Li traritura avìanu diminticatu pruteggiri li porti, di urganizzari i citatini a la battaghia, sulu nu nicu nùmmaru cummattìu e persì la vita pi manu di Dionisiu. I citatini di Gela e Kamarina arrivaru lu jornu dopu a Sarausa, e nun vulennu cchìu sustiniri Dionisiu o viviri sutta lu sò duminiu, s'uneru a li citatini di Girgenti a Lintini.

La paci dû 405 a.C. cancia

Dionisiu riniscìu prisirvari lu sò putiri a [[Sarausa], ma lu piriculu nun era passatu. Imircuni II dopu aviri sacchiatu la citati di Kamarina avìa rinisciutu a purtari cu iddu i Siculi cuntra Sarausa, pirò l'èsercitu cartagginisi nun parìa aviri primura e marciava versu Sarausa cu lintizza. Dopu n'anticchia di tempu Imircuni nviau li cundizzioni pi la paci, ca vinni accittata da Dionisiu.

Li pussìbbili raggiuni di stu accordu:

  • Dionisiu era veru n cumunicazzioni cu Imircuni e accittau nu trattatu a faùri di Cartaggini n canciu dâ paci e dû ricanuscimentu di la sò auturitati.
  • La forza cummattiva di Imircuni era novamenti curpita di la pistilenza c'avìa cuntrattu duranti assèdiu di Girgenti, pi la dibulizza dî sò forzi prifirìu la paci.
  • Cartaggini nun vulìa cunquistari la Sicilia, ma firmari li ncursioni dî sicilioti di Armocrati (ex ginirali n esiliu) nni li terri punichi n Sicilia.

L'accordu:

  • Cartaggini mantinìa lu chinu cuntrollu dî citati Elimi, Sicani e punichi dâ Sicilia.
  • I Sicilioti putìanu turnari a Silinunti, Girgenti, Kamarina e Gela. Sti citati e puru la nova Imera avìanu a paari tribbuti a Cartaggini. Gela e Kamarina nun putìanu riparari li mura da citati.
  • I Siculi e la citati di Missina e Lintini, avìanu a ristari libbiri d'anfruenza cartagginisi e Sarausana.
  • Li dui citati accittarunu di libbirari i priggiuneri e di cunzignari li navi.

Bibbliugrafìa cancia

  • Hannibal, Cooper Square Press, 1999. 0-8154-1005-0
  • Freeman, Edward A., Sicily Phoenician, Greek & Roman, Third Edition, T. Fisher Unwin, 1892.
  • Warry, John, Warfare in The Classical World, Salamander Books Ltd., 1993. 1-56619-463-6
  • Lancel, Serge, Carthage A History, Blackwell Publishers, 1997. 1-57718-103-4
  • Bath, Tony, Hannibal’s Campaigns, Barns & Noble, 1992. 0-88029-817-0
  • Kern, Paul B., Ancient Siege Warfare, Indiana University Publishers, 1999. 0-253-33546-9
  • Church, Alfred J., Carthage, 4th Edition, T. Fisher Unwin, 1886.
  • Freeman, Edward A., History of Sicily Vol. III, Oxford Press, 1894.
  • Caven, Brian, Dionysius I: War-Lord of Sicily, Yale University Press, 1990. 0-300-04507-7