Bannera dâ Grecia Grecia
« Οἱ μὲν ἰππήων στρότον οἰ δὲ πέσδων
οἰ δὲ νάων φαῖσ' ἐπ[ὶ] γᾶν μέλαι[ν]αν
ἔ]μμεναι κάλλιστον, ἔγω δὲ κῆν' ὄτ-
τω τις ἔραται. »
(SCN)
« Cc'è cui dici ca è n'esèrcitu di cavaleri, cc'è cui dici ca è n'èsercitu di fanti,
cc'è cui dici ca è na frotta di navi, la cosa cchiù bedda
nti la niura terra, ju anveci dicu
ca è chiddu ca si ama. »
(Frammentu 16, incipit)


Saffu (nti lu grecu anticu Σαπφώ , Sapphó (Èrisu, avveri lu 640 a.C.Liucadi, avveri lu 570 a.C.) fu na puitissa greca ca campau ntra lu VII e lu VI sèculu a.C., figghia di Scamandru e di Clèidi, nascìu a Èrisu, nti l'ìsula di Lesbu, avveri lu 640 a.C. (sicunnu lu lèssicu bizzantinu Suda) o nti lu 626- 623 a.C. (sicunnu la tistumianza e li studi di San Giròlamu, ca metti la acmé di la puitissa a l'èbbica di la 45^ Ulimpiadi, 596-593 a.C., e tali puntu era difinutu comu la fini di la sò vita e di la sò pruduzzioni littiraria, avveri li trint'anni di etati) e trascurrìu la megghiu parti di la sò vita a Mitileni, la citati cchiù mpurtanti di l'ìsula.

Dipintu di Erculanu ca si cridi ca ritrai Saffu

Nun si canùscinu né la data di la sò morti e mancu comu chista fu. Comu liggenna, sicunnu l'antichi cummidiògrafi, si jittau di nu faru nti l'ìsula di Lefkada, vicinu la spiaggia Portu Katsiki, ppi l'amuri nun ricanciatu ppi Faoni, ca è nu pirsunaggiu mitulòggicu. Tali virsioni è pigghiata macari di Ovidiu e Giacumu Liupardi nti l' Ultimo canto di Saffo.