Pi spazziu, termini chi ìnnica giniralmenti na certa riggiuni tridimensiunali, si ìnnica di sòlitu la riggiuni fora l'atmosfera tirrestri, lu cui lìmiti si ìnnica pi cunvinzioni a 100 chilomitri dâ supirfici.

L'espluarazzioni dû spazziu cancia

 fini dâ secunna guerra munniali lu sviluppu ticnulòggicu liatu ô lanciu di razzi e missili militari appi n'applicazzioni pi nu sviluppu di attivitati liati ô psazziu. Lu suvièticiSputnik foru li primi ntô 1957 a mettiri n'òrbita nu satelliti artificiali capaci di mannari nu signali radiu ntâ Terra. Quarchi annu doppu arrinisceru a mannari lu primu òmunu n'òrbita, Yuri Gagarin.

La cursa ô spazziu, tra Suviètici e miricani, nti nu cuntestu diu guerra fridda, desi na scossa ê miricani, ca svilupparru nu prugramma spazziali ca ci pirmisi di mannari diversi missioni ntôs pazziu prima e pi nzinu a mettiri lu pedi ntâ Luna ntô 1969.

Parallilamenti l'esplurazzioni dû spazziu pi scoli scientifici si sviluppau cu dicini di sunni autumatici, cumannati dâ Terra, sviluppati nun sulu dê miricani e dî russi, ma puru di Giappunisi, Cinisi, europei e chi pirsmisiru d'accanusciri di manera dittagliata tutti li pianeti dû sistema sulari.