Stadiu La Favurita di Palermu

Lu stàdiu La Favurita, canusciuta videmma comu Renzo Barbera, è lu principali mpiantu spurtivu dâ citati di Palermu, unni joca pi li partiti 'n casa la squatra dù palluniUS Palermu.

La curva sud dû stàdiu

Storia cancia

Lu stàdiu vinni nauguratu lu 24 di jinnaru1932, a scànciu dû stòricu stàdiu ca c'era apprima, lu Stàdiu Ranchibile; la prima partita jucata fu tra Palermu e l'Atalanta e vincìu lu Palermu pi 5 a 1, doppu di chistu lu Palermu ivu 'n sèrii A pâ prima vota.

Lu stàdiu vinni fabbricatu vilocimenti duranti lu riggimi dû fascìsimu, pi sustituìrilu cû Ranchibile ca uramai era troppu vecchiu, e vinni chiamatu "Littòriu" . Fìciru macari na pista d'attlètica ntornu ô campu; li curvi non foru fatti, ma fìciru sulu la gradinata e la tribbuna chê posti p'assittàrisi, mentri ca ntê curvi ci fìciru nu tirrenu a calari pî cristiani additta. Lu Littorio canciau nomu nnû 1936 e addivintau Michele Marrone (un militari c'avìa murutu nnâ guerra civili spagnola) e accussì vinni chiamatu nzinu â secunna guerra munniali.
Appoi lu stàdiu canciau n'àutra vota nomu e pigghiau chiddu di La Favurita, dô nomu dû parcu vulutu di Firdinannu I di Burboni, unni iddu stissu s'attrova.
Nnû 1948 lu fabbricatu vinni canciatu: la pista d'attlètica vinni livata e foru costruiti li curvi e li posti p'assittàrisi addivintaru cchiù picca. Nnû 1984 vinni fatta na nova ristrutturazzioni: si fici lu secunnu aneddu, s'aumintau lu nùmmaru dî spittaturi nzinu a quasi 50.000 e ntâ partita contr'û Missina fu incutu tuttu.

Prima dî munniali d'Italia 90 lu stàdiu fu ristrutturatu ancora, li funnamenta vìnniru ammigghiurati, lu nùmmaru di spittaturi vinni purtatu a 37.000 e tutti cu li posti p'assittàrisi, p'arrispittari li normi da sicurizza (ntô misi d'austu 1989, ntô mentri di ssi travagghi, mureru cincu upirai).

N'àutra vota ancora, lu 18 di sittèmmiru2002, vinni canciatu lu nomu e addivintau stàdiu Renzu Barbera, 'n unuri dû prisidenti dû Palermo di lu 1970 nzinu a lu 1980.

Ntô 2005, pâ participazzioni â Coppa UEFA dû Palermu, lu stàdiu appi ancora canciamenti: vinni custruitu lu sittori òspiti pi 5.000 spittaturi, prutiggiutu di àuti riti, saputu sèntiri jaggia".

Li posti p'assittàrisi cancia

 
  • Tribuna Coperta: 5.000
  • Posti Tribuna Stampa : 158
  • Posti pi disabili: 104


  • Tribuna Monte Piddirino Superiore (ex Gradinata): 4.728
  • Tribuna Monte Piddirino Nferiore (ex Gradinata): 3.779


  • Curva Nord Superiore : 6.357
  • Curva Nord Nferiore : 5.035


  • Curva Sud Supiriore : 6.349
  • Curva Sud Nferiore : 4.912 (1.600 pi l'ospiti)


Totale Posti: 37.000

Canciamenti nni l'architittura cancia

I stadiu subì quattru canciamenti nnà architettura.

  • 1932: u primu stadio vinni inauguratu, havi un campu cintrali in erba, una pista pa atletica au latu ru campu. U pubblico iera sistimato nnà tribuna coperta, unni stavanu l'autorità e nnà gradinata ca iera di fronti. I curvi non aviano posti pi assittarisi.
  • 1948: u stadiu venne canciato completamente, a pista d'atletica vinni tolta e la tribuna e a gradinata furunu allungati fino al campu. Nnì curve vinnero fatti i posti pi assittarisi, u stadio addivinni ri 40.6000 posti.
  • 1984/1989: u stadio venne canciato completamente pu mondiale i cavuciu ru 1990, ficiru u secunnu aneddu e si fici na nuova copirtura pa tribuna, i posti addritta scompaiono e arrestano sulu posti pi assittarisi ca diventano 36.422.
  • 2004/2006: ficiru avutri modifiche pu stadio pi partecipare alle coppe europee, vinni creatu un settore pi l'ospiti completamente chiuso che acchiamarunu gabbia.

Nomme cancia

Noma dû stàdiu
Annu Nomu
1932 Stàdiu Littòriu
1935 Micheli Marrone
1945 Stàdiu Cumunali
1948 La Favurita
2002 Renzu Barbera

Lijami di fora cancia