Trattatu di Melfi

Lu trattatu di Melfi, firmatu ntâ cità omònima tra lu papa Niccolò II, Robbertu lu Guiscardu, cunti di Pugghia e Riccardu I di Aversa lu 24 di giugnu 1059 misi fini a na situazzioni pulitica nstabbili, n sèquitu ê cunquisti dî nurmanni ntô sud di l'Italia a dannu dî bizzantini e dî mussurmani e dû stissu papa doppu lu cummattimentu di Civitati.

Antica stampa dâ cità di Melfi, cu lu casteddu di costruzzioni mediuevali.

La papa arricanusci li tirritoria cunquistati dî nurmanni, ligalizza lu duminiu dî terri e cuncedi la nvistitura puru pi li tirritoria chi sunnu ancora n mani ê bizzantini, ê longobbardi e ê mussurmani.