València
Muttu:  
Nomu ufficiali: València
Riggiuni: Comunitati Valenciana
Pruvincia: Valencia (CV)
Cuurdinati: 39°28'12"N, 0°22'35"W
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 134,65 km² km²
Abbitanti: 792.492 (2022)
Dinzitati: -.--- ab./km²
Cumuni cunfinanti:
CAP: 46000
Prifissu telefònicu: 96
Situ ufficiali: http://www.valencia.es

Valencia è na citati meditteranea da Spagna, ca è capitali da Comunitati Valenciana ntisa macari Paisi Valencianu.

U palazzu du Marchisi de Dos Aguas a Valencia

A storia da citati cancia

Valencia[1] fu funnata comu colonia romana, nto territoriu unni c'eranu l'iberi edetani; nta zona c'erano macari putiara greci.

U su nomu latinu fu Valentia Edetanorum ca fu funnata nto 138 a.C. Fu na citati romana mpurtanti picchi a via Augusta passava di Valentia Edetanorum.

Quannu cascau l'imperu romanu, i visigoti si pigghiarunu a citati.

Appoi, li arabi si sciarriarunu chi visigoti e ci ficiru a guerra. Nto VIII secolu d.C., si pigghiarunu Valencia e ci cangiarunu u nomu in Balansiya. Nto XII sec. d.C. a citati veni pigghiata do califfo di li Almohadi.

Nto 1238, u re d'Aragona e Catalogna Jaume I trasiu nta citati, dopu na guerra cu li almohadi ca scunfiggiu. Jaume ci desi novi liggi: i Furs e funnau u Regnu di Valencia.

Dopu a terribili epidemia da pesti nto 1348, a citati s'arricupigghiau e sviluppau a so economia do mari e si fabbricarunu u molu e i canteri navali: i Drassanes del Grau.

Chiddu fra XIV e XV fu u secolu d'Oro pi Valencia picchi si thravagghiava assai cu mari infatti a Casa d'Aragona s'hava pigghiatu a Sardigna, a Sicilia e macari parti da Grecia.

Cu Cumprumissu di Caspe (1412), cangia a dinastia du regnu. I Trastamara sunu i novi re di Valencia.

Nto XVI secolu, ca scoperta di l'America, pi Valencia accumincia un longu periudu di decadenza picchi li traffichi chiu ranni sunu nta l'oceanu atlanticu e u mediterraneu cunta pocu.

Appoi cangia nauthra vota a Casa regnanti. Dopu i Trastamara, arrivanu l'Asburgo di l'Austria ca cumannanu do 1516 o 1700.

Dopo na terribili guerra di successioni, a vittoria è di francisi e nto 1700 i Borboni si pigghiunu u tronu da Spagna e chi decreti da nova planta ( u primu fu chiddu do 1701), levaru i leggi do regnu di Valencia e ci misiru chiddi do regnu da Castiglia.

O principiu do secolu XIX, i francisi di Napoleone Bonaparte si sciarriarunu cu regnu da Spagna e ci ficiru a guerra.

N'ò menthri ca c'è a guerra, a citati di Valencia manna i so rapprisintanti a Corti di Cadice pi fari na costituzioni liberali ca infatti si chiama Costituzioni di Cadice. Però quannu s'arricogghi nta Spagna u re Ferran VII ca prima si n'ava fuiutu nta Francia, leva sta Costituzioni picchi iddu voli u regimi assolutista.

U secolu XIX fu complicatu pa Spagna picchi ci foru rivoluzioni e u regimi cangiau tanti voti picchi c'eranu chiddi ca volevanu a Repubblica e chiddi ca volevanu u re.

Nta secunna parti do sec. XIX, i fabbrichi da citati di Valencia criscinu e addiventa na citati industriali.

Nto sec. XX a citati continua a so espansioni industriali insinu a prima guerra mondiali. Appoi ca Repubblica ( 1931-1939) s' iapriu a strata democratica. Però nto 1939, i naziunalisti di Francisco Franco ci tiraruni i bummi nta citati di Valencia pi falla arrenniri. Infatti a citati cascau u 30 di marzu do stissu annu.

Ca dittatura di Francisco franco, ci fu un fortinu di repressioni e divieti nta vita civili e politica e nun si poteva parrari nta lingua catalana-valenciana.

Nto 1975 Francisco Franco mori e finisci a dittatura.

Nto 1976, accumincia a battagghia di Valencia ca fu un conflittu identitariu pi difenniri a cultura e a lingua valenciana ( quannu c'era Franco s'hava parrari in castiglianu).

Nto 1977, a Valencia si riunisci u Cunsigghiu preautonomicu e a citati addiventa a capitali do Paisi valencianu.

Nto 1982, u paisi valencianu havi u so Statutu e veni funnata a Giniralitati Valenciana[2].

A partiri di l'anni '80, Valencia addiventa na citati turistica macari picchi venunu edificati novi palazzi comu chiddu da musica, chiddi da citati di l'arti e di scienzi, chiddu di congressi e authri.

Noti cancia

  1. https://www.valencia.es/val/la-ciutat
  2. https://dogv.gva.es/va/disposicio-consolidada?signatura=0108/1982