Wikipedia:Archiviu dû Circulu Archiviu 8 - 24 Nov 2004 - 5 Jun 2005

Prugettu di na Wikipedia Siciliana cancia

Havi menu di dui misi c'accuminzamu stu pruggettu, e già avemu 14 soci e 65 articuli. Ma ancora cci sunnu tanti traduzzioni di fari. Siddu stati visitannu pâ prima vota e vuliti accuminzari a scriviri, iti ccà Wikipedia:Articuli_nicissari, scigghiti un suggettu, e putiti accuminciari a scriviri subitu. --pippudoz 09:25, 24 Nov 2004 (UTC)

Lu Cumitatu cancia

Accamora sti pirsuni fannu parti dû Cumitatu di Wikipedia Siciliana:

G Melfi; N Russo; P d'Angelo; e Vinginzu.

Discussioni cancia

Putiti vidiri ca ogni paggina havi la sò tabella marcata discussioni. Putiti usari sta paggina pi fari li cummenti supra l'articulu, senza canciari l'articulu, speciarmenti siddu aviti dubbi supra chiddu ca vuliti diri. Poi quarcunu lu po aggiustari o attaccari a tuttu l'articulu, a secunnu di chi si tratta, senza offisa pi nuddu. --pippudoz 10:55, 24 Nov 2004 (UTC)

Stamu divintannu granni cancia

Oggi, lu 2 dicembri siemu a 96 articuli. A fari cuntu ca arrivamu a 100. Nveci di fari definizioni novi, agghiu agghiustatu na puocu di dettagli ca mi parunu mpurtanti.

  • Prima di tuttu, agghiu criatu na puocu di categorî. E' mpurtanti usari la funzioni "categories" di wikipedia, pirchì accussì la paggina dî categorî si agghiorna automaticamenti. I "categorî" sunu cumplimintari ô definizioni dî "Listi (di coccu cosa)", pirchì i listi hanu di buonu ca si puonu maniari cu cchiù facilità e si puonu articulari comu a unu ci piaci. Nta l'autri wikipedî esistunu li dui cosi: "categorî" ca si fanu automaticamenti e listi mantinuti di ggenti ca ci passanu lu tiempu.
  • N'autra cosa ca agghiu fattu è di mettiri nu link â nostra wikipedia pî definizioni ca esistunu. Perciò pi esempiu si ora qualcunu visita la definizioni di Pirandellu nnâ wikipedia italiana, trova macari la wikipedia siciliana sutta "altre lingue". Stu travagghiu s'a fari nun sulu pi la wikipedia taliana, ma macari pi l'autri wikipedî.
Ciau Peppi, hai raggiuni, avemu a usari li categories (c'ancora è ntô ngrisi, ma nun sacciu comu canciarilu - mpurta siddu rimani ntô ngrisi?). Ogni tantu fazzu li link a tanti autri lingui comu pozzu, ma comu sai, cci voli tantu mpegnu. Fussi na bedda cosa siddu avissimu abbastanza pirsuni ca putissimu fari tutti stu travagghiu. Salutamu. --pippudoz 03:55, 3 Dec 2004 (UTC)

Grammatica cancia

Pi discussioni supra la brevi grammatica .

Cumpenniu cancia

Pi discussioni supra lu Cumpenniu Stilisticu.

Vucabbulariu cancia

Pi discussioni supra lu Vucabbulariu.

taxonumia cancia

Ciau Peppi - tu hai accuminzatu stu template di taxonumia? Nautra vota, un travagghiu bonu, e quarchi cosa ca putemu usari davveru - apri la porta pi nautru cintinaru d'articuli. Dunca, è n'idia bona essennu sicuri dî tituli chi usamu, picchi iu avìa già scrittu quarchi articulu d'armali, e avìa fattu na lista di mammifiri. Nun mi duna nenti fastidiu siddu haiu a canciarila (cioè li nomi di gruppi di taxonumia) - la cosa cchiù mpurtanti si tratta d'essiri currettu, pricisu e farilu ugualmenti e custantimenti ogni vota ca scrivemu d'armali. Armenu la cosa chi renni stu travagghiu nanticchia facili è ca putemu usari li nomi latini tanti voti, e accussì, nun avemu nenti prublemi pruvannu nzirtari li nomi siciliani (ma ovviamenti, siddu sapemu lu nomu cumuni sicilianu, l'usamu). Allura:

  • Regnu e filu va beni (nun mi pensu ca l'haiu usatu ntôn modu o di nautru)
  • Classis - chissu è latinu? - avìa usatu classi - ma lu canciu siddu classis è megghiu
  • Ordo - chi è chissu? - avìa usatu order sapennu ca nun era la cchiù megghia parola - prifirisciu canciarila eventualmenti - ma ordo?
  • famigghia, genus e speci vannu tutti beni cu mia
  • mi addunu ca hai usatu subspeci na vota, o quarchi cosa simili, mmeci iu avìa usatu la forma suttaclassi, suttaspeci, ecc. Chi nni pensi? Nautra vota, siddu penzi ca sub- è megghiu, lu canciu.

Stimu ca cci sunnu sulamenti dui o tri articuli d'armali (di prima), e allura nun cci voli tantu di canciarili. Ma poi cc'è sta lista chi hai accuminzatu: Mammifiri chi voli tanti canciamenti siddu dicidemu d'usari classis o ordo o sub-. Ora mi addunu ca puru haiu usatu la forma super-, ma penzu ca chissu va beni. L'urtima cosa, oramai ca avemu accuminzatu, è n'idia bona fari li rifirimenti tra l'articuli novi (porcu, cavaddu, ecc) e la lista di mammifiri, p'esseri sicuru ca tuttu si puntanu currettamenti. Ora accuminzu lu misi di frivaru comu ti haiu prumessu! Salutamu. --pippudoz 02:16, 16 Feb 2005 (UTC)

Mi addunu nautra cosa (mi scusi!) - puru ntô mè dialettu (la banna tra Giarre e Taormina) usamu jattu e jaddu, ecc. Ma pû sicilianu standard, ntô cumpenniu stilisticu, dicemu ca prifiremu la "g" dura pi sti asempî, allura, gattu e gaddu. E l'autra cosa, comu sai, nun usamu la lettera "j" (puru siddu mi piaci assai). Ma pruvannu scriviri câ scrittura unificata, avemu tutti fari li cumprimisi, puru iu. Allura, penzu c'avemu a usari gattu e gaddu, ecc. Ma siddu nun sî d'accordu, pi fauri, scrivi li raggiuni ccà.
:-) Salutamu.  --pippudoz 02:27, 16 Feb 2005 (UTC)

Ciau Pippu, nun sugnu iu chiddu chi cuminzau la lista dî mammifiri e la taxunumia. Comunqui sugnu d'accordi ccu tia quannu dici ch'avissimu a usari suttaspeci, ordini, e autri cosi accussì. Casumai, prova a scriviri coccu cosa nta la discussioni di l'articulu.

Ppi chiddu ca cuncerni la j, è veru. Nun avissimu a usari la j. Ma mancu gattu. Nuddu in Sicilia dici gattu o gaddu. Forsi avissimu a usari iattu e iaddu. Chi ni pienzi?

puru iu prifirisciu iattu e iaddu ecc. Allura, scrissi na dumanna supra lu linguasiciliana forum, e videmu chi dicinu autri - iu speru sempri ca putemu aviri cchiù opinioni p'essiri sicuri ca iemu â dirizzioni giusta.

N'autra cosa. Aviemu accuminzatu li misi. Agghiu cocca riserva ppi la denominazioni di giugnettu. Secunnu mia, macari cha a statu usata nti la littiratura, avissimu a usari lugliu. Iu nta vint'anni ch'agghiu abbitatu n Sicilia nun agghiu mai ntisu la parola giugnettu. Salutamu Peppi 8:59, 15 Frivaru 2005 (Tiempu dâ Sicilia)

sì, forsi hai raggiuni, iu sapivi c'avvissi statu na forma antichissima quannu la scrissi. È nautra asempiu di comu stamu pi perdiri la nostra lingua autentica. Giugnettu è la parola chi veni ô sicilianu drittamenti dî nurmanni, e pi mia, è sempri piccatu perdiri sti liami a nostra storia, pi mia, nun si pò sipirari la storia e la lingua. A l'autru latu, hai raggiuni ca forsi tutti usanu lugliu. Nautra vota, pozzu fari la dumanna supra lu linguasiciliana forum pi vidiri si cci sunnu chiddi chi la vonnu? A prupositu, penzu ca giugnettu/lugliu è la sola ambiguità 'n termini dî misi. Ma 'n termini dî iorna - mizzica! - Piccitto mostra cincu o sei formi p'ogni iornu. Di menti, chissi sunnu li formi chi usu iu: luniddì, martì, mercurì, iovi, vinnirì, sabbatu, dumenica - quali nni prifirisci? Fazzu nautra dumanna supra lu forum. Salutamu. --pippudoz 23:26, 17 Feb 2005 (UTC)

li jorna di la simana cancia

Pi li jorna di la simana.. li scrissi comu li vitti nna li libbri di Pirandello, Piccitto, Ducibella, ecc. Sicunnu a mia.. nun penzu c'avemu radduppiari li littri. Chisti si vèdunu assai nta li dialetti napulitani.. bbuonno, jammuccinne, tienne.. nun penzu c'avemu scrìviri accuddhì.

    • Pi n'asempiu atimilòggicu avemu li formi latini... dies, diurnus. Di l'ùrtima forma, truvamu lu sicilianu jornu. Di l'autra forma, truvamu la fini di li formi cutidiani. Vi dugnu na pochi d'asempi di li jorna di la simana nna li lingui rumanzi (puru ngrisi).

NGRISI LATINU SICILIANU TALIANU SPAGNULU FRANCISI

Sunday dominicus dies duminicaddìa domenica domingo dimanche

Monday lunae dies luniddìa lunedì lunes lundi

Tuesday martis dies martiddìa martedì martes mardi

Wednesday mercurii dies mircuriddìa mercoledì miércoles mercredi

Thursday jovis dies juviddìa giovedì jueves jeudi

Friday veneris dies viniriddìa venerdì viernes vendredi

Saturday sabbati dies sabbatuddìa sabato sábado samedi

Penzu ca sti formi fannu lu mudellu cchiù lòggicu. Stu mudellu è simili a lu mudellu talianu mentri ca la nostra riteni l'apparenza siciliana.

    • Pi vi diri la viritati, sugnu quasi sicuru ca li formi siciliani cu -ddìa èranu li propi formi siciliani. Doppu ca lu latinu addivintau l'autri lingui, li lingui comu lu talianu èranu scritti. Ancura oi truvamu ddhi formi taliani mentri ca li nostri formi nun spissu èranu scritti.
    • Lu nostru mai avìa li rèuli, accussì senza tanti scritti passati, nuddhu sapi n quali modu scrìviri lu sicilianu. Accussì scrivemu comu sapemu oi doppu quaranta anni di talianizzazioni.

Cridu ca li nostri jorna vìnniru accussì pi la maiori parti... Lunae+dies> luniddìa (comu supra+tuttu>suprattuttu, pi+viru>pibbiru). Jovis+dies> juviddìa, ecc. Doppu si nni eru l'anni, cridu ca li posti di l'accenti canciàrunu. Luniddìa addivintau lùnidi. Juviddìa addivintau jòvidi, ecc. Vi dugnu cchiù asempi.

LATINU SICILIANU TALIANU "SICILITALIANU" RICENTI?

dominicus dies duminicaddìa + domenica = dumìnica ?

lunae dies luniddìa + lunedì = lùnedi ?

martis dies martiddìa + martedì = màrtidi ?

mercurii dies mircuriddìa + mercoledì = mèrcuri ?

jovis dies juviddìa + giovedì = jòvidi (giòvidi) ?

veneris dies viniriddìa + venerdì = vèniri ?

sabbati dies sabbatuddìa + sabato = sàbbatu ?

    • Talìati susu! Doppu si vìdunu li formi ntra lu tempu, si vidi na tinnenza pi fari li palori cchiù talianizzati. Accuddhì mi penzu ca li formi cu -ddìa èranu li propi formi siciliani prima la talianizzazioni di la lingua.
    • Doppu quarchi ricerca si pò vèdiri li canciamenti di li radici latini a li muterni formi talianizzati chiddhi ca la maiori parti di lu pòpulu nun putissi capiri mai un centu anni d'arreri.
    • Macari sbagghiu, tuttavia sugnu quasi sicuru. Li linguisti annu scrittu ca na carrattirìstica di lu linguaggiu sicilianu è lu disdegnu di li truncamenti di palori.
    • Accussì nun pozzu crìdiri ca li formi -dì asistìanu n sicilianu.. mmeci li formi asistìanu n talianu mentri ca li formi -ddìa asistìanu n sicilianu.
    • Doppu, macari sti formi canciàrunu cu la nfluenza taliana o pi autri raggiuni. Tuttavia, sugnu sicuru ca si avemu sarvari lu sicilianu, AVEMU USARI li formi siciliani cchiù tradiziunali.. chiddhi ca finìsciunu cu -ddìa.

Nazioni o Nazzioni cancia

Mi addunu ca cc'è la Category di Nazioni. Secunnu a mia, la forma taliana -zione (la forma ngrisi -tion) havi a essiri sempri -zzioni ntô sicilianu. Nfatti, putemu diri ca la "z" sula è na cosa rara ntô sicilianu (cioè cu na vucali ogni latu). Fussi megghiu siddu ritinemu sta forma - addivintassi na regula simplici pi ricurdari e cci fussi mai l'ammiguitati. Vogghiu sintiri d'autri opinioni. Salutamu. --pippudoz 23:23, 8 Mar 2005 (UTC)

Re: Nazioni o nazzioni cancia

Ciau Pippu, Ci hai raggiuni. avissimu a usari sempre "nazzioni". Iu fici "nazioni" senza pinsarici tantu. Na idea bona fussi di vidiri nta nu dizzionariu sicilianu. Possibbilmenti di vidiri puru diversi dizzionari. Iu ci n'agghiu unu a casa, ma ora sugnu ô travagghiu. Lu vaiu a vidiri cchiù tardu. E' mpurtanti di vidiri quantu cchiùz dizzionari possibbili pirchì certi dizzionari pirmettunu pi esempiu chi li paroli cumminzanu ppi na duppia littira, certi autri no. Avissimu a dicidiri sulla basi di chiddu chi dici la maggior parti dî dizzionari. Chi ni piensi? Peppi 9:00 9 marzu, Tiempu dâ Svizzira

Ciau Peppi - sugnu d'accordu - cchiù dizziunarî, cchiù megghiu è. Iu tegnu ccà Piccitto (cu armenu 200.000 paroli, è facirmenti lu megghiu dizziunariu sicilianu - ma va sulu nta una dirizzioni, cioè sicilianu-talianu), e tegnu La Rocca, chi è cchiù nicu, ma ogni tantu havi quarchi parola cu na forma diversa. Vogghiu un terzu dizziunariu pâ raggiuni chi dasti. Speru ca sai ca putemu agghiunciri novi principî e reguli ô cumpenniu stilisticu. Fussi na bona idia agghiunciri stu principiu a riguardu li doppî "z", armenu dicennu ca è cchiù privalenti. Puru, vogghiu canciari un principiu a riguardu gattu/iattu, gaddu/iaddu, ecc. Ogni tantu quannu dicidemu di siguiri na forma, siddu si tratta di quarchi cosa chi si pò usari largamenti, la mittemu ntô cumpenniu. Riturnannu a Piccitto, puru si è lu megghiu dizziunariu, havi nanticchia chi già è arcaicu. Li paroli accuminzanu câ duppia littira (pî "B", e ogni tantu, autri) - nuddu fannu accussi oggi, e pi mia, va beni accussi - li trovu laidi e addiventa cchiù dificili attruvari li paroli ntô dizziunariu. Ma mi addunu ca quarchi scritturi sicilianu mudernu usa tanti formi ca sunnu taliani - allura, pû fattu dâ nfluenza taliana, è pussibili attruvari chiddu chi usanu "-zioni" - iu sulu vulìa diri ca secunnu a mia, nun è na forma siciliana curretta. Quali dizziunariu usi? Hai liggiutu la nota di Vinginzu a riguarda li iorna? Chissi sunnu li prublemi tipici pruvannu stabbiliri na lingua scritta unificata - forsi ogni tantu avemu a ammettiri ca si pò usari dui formi (ma speru no di cchiù). Ma, ntantu, datu ca iemu sulu pi cincu misi, iemu abbastanti beni. Salutamu. --pippudoz 11:41, 9 Mar 2005 (UTC)

Nomi di cumuni cancia

Accuminzai mittiri listi dî nomi dî cumuni sutta ogni pruvincia ntâ Sicilia paggina. Fici tutti ecettu li tri cchiù granni, voli diri, Palermu, Catania e Missina. Mi addunu ca Peppi havi già canciatu li nomi ufficiali pî nomi siciliani - e pi mia, chissu va beni. Sulu cridu ca è megghiu siddu mittemu li nomi ufficiali allatu chiddi siciliani, p'asempiu:

Accussì, putemu usari li nomi siciliani, ma ô stissu tempu usamu li nomi ufficiali chi tanti voti sunnu cchiù canusciuti dî nun-siciliani. E nfini, semu n'enciclopedia e avemu a mustrari la cchiù ottima nfurmazzioni pussibili. Vinginzu sta pi aggiungiri articuli pî cumuni e è mpurtanti siddu semu d'accordi comu dimustrari ssi nomi, spiciarmenti supra ssi listi. Spartu nun cc'è nenti di mali siddu facemu na paggina pi tutti dui nomi, e chidda ufficiali pò puntari â paggina cû nomu sicilianu, forsi dicennu nta na riga stu fattu. Facciu accussì p'Agrigento comu un asempiu. Salutamu. --pippudoz 02:29, 16 Mar 2005 (UTC)

Complimenti ppi la paggina dî comuni dî provinci. E' na cosa viramenti bona. Pi la doppia definizzioni di certi comuni, pò essiri na bona idea. Però c'è n'altirnativa. Pi esempiu, ppi Ispica chi è l'autru nomu di Spaccafurnu, c'e' sulu nu redizzionamentu chi posta chiddu ca cerca Ispica direttamenti nti la paggina di Spaccafurnu. La paggina di Spaccafurnu, pòi, spiega puru ca n'autru nomu è Ispica. Pirsunalmenti iu prifirisciu accussì. Avissimu a priviliggiari li noma siciliani e mettiri li link ô noma siciliani ppi li paroli italiani. Salutami. Peppi 9:00, 16 marzu 2005.

ok - va beni - facemu accussì - salutamu - --pippudoz 10:33, 16 Mar 2005 (UTC)
Peppi, mi scurdai a diriti ca, parrannu dî nomi dî cumuni, di prima haiu simplicimenti cupiatu li nomi ufficiali dâ wikipedia taliana senza canciamentu. Poi, araciu, mentri ca inchemu la nfurmazzioni pi ogni cumuni, putemu mittiri li nomi siciliani, facennu li nomi taliani sicunnarî.
Ritornu a stu argumentu (vogghiu diri l'idia) di priviliggiari li noma siciliani. Naturalmenti sugnu d'accordu cu sta filusufia, sparti, è un principiu ca putemu usari pi st'enciclopedia. Dissi na vota ca mi adduna ca tantu sicilianu scrittu ca vidu sti iorna mi pari troppu talianizzatu. Tegnu paura siddu cuntinuamu propiu accussì ca la lingua siciliana nun pò supraviviri, e c'addiventa simplicimenti un suttavirnaculu dû talianu. Nun dicu chissu pi diri nenti contra lu talianu, autri lingui comu lu francisi e lu tudiscu teninu la stissa prioccupazzioni circa lu sfunnu dû ngrisi. Ma lu piriculu cû sicilianu è cchiù granni - nun è na lingua nazziunali, nun veni nzignata ntê scoli, nun si senti supra la televisioni o â radiu - nzumma, porta nenti vantaggi p'aiutarila contra lu sfunnu dû talianu. Dunca, la nostra filusufia - si tratta simplicimenti di scriviri comu lu sicilianu chi veni parratu oggi (chi pi mia, mi pari quasi lu stissu comu lu talianu) - o vulemu purtari la bannera dû sicilianu veru, riscupriri li formi cchiù siciliani, ddi paroli e termini di nostri nanni (e nun parramu di tanti anni fa! tra trent'anni, lu vucabbulariu sicilianu grannissimu havi quasi scumparutu). Allura stu granni canciamentu dâ lingua siciliana nun si tratta di n'evoluzzioni linguistica naturali, ma quarchi cosa assai diversa - la nfluenzuna dû talianu - chi mi pari superchiu di cui si pò cunziddirari accittabbili. Dunca, siddu avemu sta filusufia di riscupriri formi siciliani veri, riturnannu â custioni di siddu usamu giugnettu o lugliu - la risposta veni automaticamenti, no?
Poi cc'è chiddu ca scrissi Vinginzu dî iorna. Sapemu tutti ca lu sicilianu d'oggi usa li formi cchiù talianizzati, voli diri: luniddì, martiddì, merculiddì, ecc. Ma forsi li formi cchiù siciliani sunnu: luniddìa (o luni), martiddìa (o marti), merculiddìa (o mercuriddìa), iuviddìa (o iovi), vinniddìa, sabbatuddìa, e duminicaddìa. Ricurdannu nautra vota ca tanti di sti paroli vennu ô sicilianu urigginarmenti dû francisi, e araciu stamu pi perdiri sta storia. La lingua è puru la nostra storia, siddu pirdemu li formi veri siciliani, pirdemu puru la storia. Tutti dui camminanu nzemmula - chissu avissi a essiri la nostra filusufia pâ wikipedia siciliana! Salutamu - pippu


Pirsonalmenti iu nun mi scantu ppi lu sicilianu. Puru ca nun è scrittu e nun si senti â radiu, lu sicilianu nun è n periculu d'estinzioni e anzi, miliuni di pirsuni lu parrunu tutti li iorna. L'italianu è nzignatu ê scoli in Sicilia dô 1861, e 150 anni nun hannu canciatu lu sicilianu, e allura pirchì preoccuparisi di l'influenza di l'italianu ? Pi esempiu li esprissioni luniddia, martiddia, mercuriddia, eccetra si ususu ancora oggi e iu li usu ancora oggi pirsonalmenti. Giugnettu ppi mia s'a a considirari comu na definizzioni antica, e si pò scriviri nti la definizzioni "esisti puru la definizzioni antica giugnettu" pirchì nuddu la usa cchiù. Vuliemu scriviri n'enciclopidia di na lingua chi nun esisti? Chista è ma opinioni. Salutamu Peppi
Iu parru di paroli chi si hannu scumparutu nni l'urtimi trent'anni - chissu nun è na cosa nurmali - iu pozzu usari un dizziunariu ngrisi di trent'anni fa (datu ca nun teni tanti paroli muderni), ma cû sicilianu, mitâ dû sò vucabbulariu è già persu tra trent'anni. Picchì? Picchi usamu paroli taliani ntô postu di chiddi siciliani, allura putemu sintiri u ragazzu bellu. Ovviamenti nun vulemu scriviri na lingua ca nun asisti, ma puru nun vulemu scriviri un suttavirnaculu dû talianu, spiciarmenti quannu la maggiuranza dî taliani vidinu lu sicilianu comu un virnaculu dî maladucati. Ogni vota ca usamu na parola talianizzata (o pi essiri cchiù pricisu, na parola taliana sicilianizzata) damu raggiuni a chiddi chi penzanu accussì, mmeci d'addifenniri la nostra ereditati. Salutamu. --pippudoz 11:48, 22 Mar 2005 (UTC)

Giugnettu o lugliu? cancia

Oramai, penzu ca semu tutti d'accordi dî iorna p'usari ntâ wikipedia siciliana, e puru tutti li misi eccettu pi giugnettu/lugliu, circa cui cc'è ancora di discurriri. Mi pari ca si tratta di na scelta di na forma siciliana vera (ma na forma antica chi forsi nun veni usata cchiù) e na forma chi mi pari assai taliana (spiciarmenti l'usu di -gli-, ma chi forsi veni usata di quasi tuttî siciliani d'oggi). C'avemu sulu unu misi chi ancora cci nni discurremu è na cosa bona. Vulemu sintiri di li vostri opinioni! Tra prestu cci avemu a dicidiri. Salutamu. --pippudoz 02:34, 29 Mar 2005 (UTC)

Na sezioni di news nti la paggina principali cancia

Ciau. Iu mi prupuonu di occuparimi di la sezzioni dê notizzi chi accadunu ntô munnu. Pippu, chi ni piensi? Salutamu Peppi, 5 aprili 2005

Ciau Peppi, va beni. Nun ti abbisogna pigghiari li diritti di sysop pi canciari la paggina principali? Mi scurdai già comu si fa, avemu a mittiri na richiesta a quarchi postu. In ogni casu, ti dugnu la rifirenna pi rinisciricci. Salutamu. --pippudoz 12:13, 5 Apr 2005 (UTC)
  • More informations soon. Best regards Gangleri | Ds | D 21:35, 10 Apr 2005 (UTC)
Hi Gangleri, I think I understand what's going on!? I'll try and do what you have asked, here at scn.wiki we try to be good corporate citizens. Salutamu. --pippudoz 07:32, 11 Apr 2005 (UTC)

Disambiguitati e autri template cancia

Ciau, mi aggiu addunatu ca Pippu ha fattu lu template "Disambiguitati". Chista è na bona cosa. N'autru template ca ciercu di fari ora è lu template Stub: Chistu è nicissariu, vistu ca la maggior parti di l'articuli sunnu troppu curti ppi siri veri articuli. Perciò quannu scriviti cocca articulu abbuzzatu, ppi fauri insiriti la dicitura "stub". Grazzî e salutamu. Peppi. 12 Aprili 2005 15:00

Audio template cancia

Hi, I am making audio recordings of the pronunciation of words. Example; Media:Nl-be guy verhofstadt.ogg To include this in a good way in your wiki I need to know what your audio template is and how it works. When I know it i, and many others, can put it directly inside articles on your wikipedia.

Can some one please put your audio template on this page;

Greetings, nl:gebruiker:Walter

Goede dag - Ik wil je helpen, maar ik weet het niet hoe om te doen. Zijn er iets wat ik lezen kan om het te leren? Instructies? Bedankt! --pippudoz 03:01, 14 Apr 2005 (UTC)

Auguri cancia

Tanti auguri pi Peppi chi è ora un novu sysop.--pippudoz 01:29, 21 Apr 2005 (UTC)

Ringrazziu tutti chiddi chi m'annu vutatu. Speru di fari un travagghiu bonu ccu la carica nova chi m'ha statu data. Salutamu User:Gmelfi 09:02, 21 Apr 2005.

Noma dî pruvincî cancia

Nun tantu fa, Vinginzu scrissi un articulu circa lu paisi di Aci Bonaccorsi, ch'accuminza accussì:

Aci Bonaccorsi assetta 211 Km. di Girgenti (Agrigento), 139 Km. di Nissa (Caltanissetta), 12 Km. di Catania, di quali pruvìncia apparteni, 108 Km. di Castrugiuvanni (Enna), 84 Km. di Missina, 261 Km. di [[Palermu], 116 Km. di Raùsa, 70 Km. di Saraùsa (Siracusa), e 368 Km. di Tràpani (Trapani).

Nun haiu nuddu prublema chi sti nomi, ma avemu a essiri tutti d'accordi picchi si li lassamu accussì, avemu a canciari autri tituli e li liami. Penzu c'haiu vistu Castrugiuvanni arreri, ma nun sugnu sicuru di Nissa. Poi avemu l'accenti in Rausa, Sarausa e Trapani. Pozzu vidiri picchi Vinginzu li misi, e nautra vota nun haiu nuddu prublema - ma cchiù mpurtanti - semu tutti d'accordi ca sti formi addiventanu parti dâ nostra duttrina? Siddu dicemu di sì, cci fazzu li canciamenti nicissarî. Salutamu. --pippudoz 22:38, 27 Apr 2005 (UTC)

RIGORDU DI 'NA MANU ISATA			
Vju e guardu lu paisi,
quannu ancora
avia li balàti;
e la genti, fora,
'ntra li strati,
sutta lu suli cucenti,
parrari junciuta;
mentri all'umbra
di 'na manu jsata,
'na vicchiaredda
cuntannu joca
a lu carmuciu 'mbambulatu,
ca cu lu sguardu assenti
curri
'ntra dda fàula 'nvintata.
Ora, a tempu scurdatu,
cercu, caminannu
nna ddi strati... nenti.
La genti, ca tannu
parrava,
ora, fui 'n fretta.
Lu carmuciu, già granni,
s'avvrazza forti
a lu prisenti;
jornu senza méta,
cursa sfrinata.
Quantu valuri avia,
oh carmuciu...!
dda manu jsata.

Le sicilien sur Wikipédia francophone cancia

Bonjour, je m'excuse d'écrire en français : je ne parle pas le sicilien. En réponse à fr:Wikipédia:Le Bistro/5 mai 2005#scn.wiki, j'ai mis un interwiki sur fr:Sicile#Lien_interne et sur fr:Italien#Liens_internes. Il serait souhaitable que des bonnes volontés francophones commencent à rédiger une ébauche de l'article sur la langue sicilienne qui est actuellement à l'état de lien rouge. Teofilo

Cuntinuati accussì cancia

Bravi picciotti! vulia fari li complimenti a tutti vuatri, ca vi stati dannu da fari facennu accanusciri a nostra lingua e a nostra bedda terra a tuttu u munnu interu. Scusati u me sicilianu, nun ma fidu a parlarlu e mancu a scriverlu...ma sacciu chi tantu, tra di nantri, ni capemu :-). Buon travagghiu e addivirtimentu. Kalumet Sioux.

Translation volunteers cancia

Hi there, I'm Zanimum from the English Wikipedia. I'm running an international-entry exhibit of small artwork. I've found volunteers to translate the site into Arabic, Catalan, Italian, Norwegian and Spanish, and I was wanting a translator to write something in this language. The text to translate is around 300 words. Does anyone want to do a quick translation for us? Thanks! -- (Interested? Contact nicholasmoreau@gmail.com)

Oggi - lu 10 di maiu, 2005 cancia

Oggi asistemu pi setti misi pricisamenti. Nn'avemu 810 articuli. Tanti auguri a tutti li wikipediani siciliani - avemu fattu un bonu travagghiu finora! --pippudoz 04:12, 10 Maiu 2005 (UTC)

Articolo doppio - duplicate article cancia

it: Purtroppo non parlo Siciliano. Ho notato l'articolo Verbi Irregulari che sembra essere un doppione di Verbi Irrigulari. Dato che al primo non punta nessun link, suppongo che vada accorpato al secondo e poi cancellato, oppure trasformato in redirect.

en: Sorry I don't speak Sicilian. I noticed that the article Verbi Irregulari seems to be a duplicate of Verbi Irrigulari. Since there are no links pointing to the first one, I guess it should be merged with the second one and then deleted or changed into a redirect.

--Leonard Vertighel 10:20, 11 Maiu 2005 (UTC)

Innu sicilianu cancia

Taliati stu innu sicilianu - vulemu dari cuntu a stu ortugrafia? --pippudoz 12:54, 12 Maiu 2005 (UTC)

Sicilia, Patria Mia

Mùsica di Carlo Muratori, testu di Massimo Costa.


Jardinu di bidhizza e di splinnuri
Isula jittata 'n-menzu di lu mari,
Terra filici chî so tanti ciuri,
nun n'abbàstanu l'occhi pi taliari.
Cca li tri Cuntinenti s'incuntraru
pi dàrisi la manu o pi luttari,
Adi e Pirsèfuni si maritaru;
amuri e sangu sempri a cuntrastari.
Sicilia, Sicilia, tutti cèrcanu a Idha,
Sicilia, Sicilia, di civirtati stidha,
china di luci e vita, amuri e fantasìa,
Sicilia, Sicilia, Tu si' la Patria mia.
Cca vìnniru li Greci e Saracini
chi s'immiscaru poi cu li Nurmanni;
un Pòpulu chi senza li catini
avìa un Regnu riccu, forti e granni.
A cu' la mala signurìa ni detti
dèttimu cu lu Vespru na lizioni;
arrispunemu juncènnuni tutti
e tannu addivintamu na Nazioni.
Sicilia, Sicilia, etc.


Cu Garibaldi la Sicilia critti
d'avìrinni ricchizza e libirtati;
n'arrispuneru cu li bajunitti,
emigrazioni, mafia e puvirtati.
Mentri parìa ca jìamu tutt'ô funnu
si senti un gridu di l'antichi tempi;
dici 'a Sicilia 'n-faccia a tuttu 'u munnu:
"Nuàutri semu un Pòpulu pi sempri!".



La "dh" mmeci di "dd" nun mi piaci. E prifirisciu lu nostru "circanu" contra lu sô "cèrcanu". Nun mi piaci mancu "Garibaldi", iu scrivu "Garibardi". (L'aiu liggiutu accussî, "Garibardi", ntôn libbru di n'auturi sicilianu).

Salutamu

Sarvaturi

  • sugnu d'accordu a riguardu di "dh" - oramai "dd" veni accittatu largamenti, e avemu sempri a circari a siquiri li formi cchiù largamenti diffunuti (senza abbrancarini formi sbagghiati o assai talianizzati - picchì circamu di scriviri pi sicilianu - ovviamenti!). A prupositu di "cercanu", mi pari ca è la forma giusta grammaticamenti: nfinitu = circari, cuniugazzioni: cercu, cerchi, cerca, circamu, circati, cercanu - nun ti pari? Ju pinzassi di sì. --pippudoz 23:41, 31 Maiu 2005 (UTC)

Cumuni cunfinanti cancia

Leonard, m'aggiu e luvari lu cappieddu. Cumplimenti. Lu travaggiu dî cumuni è prizziusu e fattu bonu. Pippu pruponi limitu. A diri la viritati nun mi pari tantu bonu. Chi ni pinsati di cumuni cunfinanti ? Sta parola si usa ppi li tirrena dê campagni e è sicuramenti cchiù giusta secunnu mia, ma voggiu essiri sicuru cu coccu cummentu di vuatri prima di canciari lu template. Salutamu Peppi. User:Gmelfi 09:24, 23 maiu 2005.

    • Sì, Peppi havi raggiuni, cunfinanti è megghiu, in termini dâ significanza e puru grammaticamenti. Ora, nun sacciu chi mi stavu pinzannu! Salutamu. --pippudoz 09:18, 23 Maiu 2005 (UTC)

Prima dicisioni - Lu, la, li, l' cancia

La prima dicisioni dû cumitatu s'attrova ccà: Wikipedia:Sondaggi/Archiviu - nun era sicuru dû nomu (cumpreti/cumpleti/cumpritati? o finiti? accabbati? accuntati?) - pi fauri, siddu sapiti nu nomu megghiu, nni lassi sapiri ccà o cci poi canciari drittu.

A stu viaggiu, la dicisioni era unanima - na cosa bona, ma nun s'arrinesci sempri accussì! Grazzî a tutti chi si cci vutaru - sugnu viramenti cuntentu ca cci sunnu tutti sti pirsuni novi chi vonnu juncirinni e cumunicarinni e vonnu fari li cuntribbuti. Salutamu. --pippudoz 12:53, 19 Maiu 2005 (UTC)

Just a little technical note: I would propose to move the archive to Wikipedia:Sondaggi/Archiviu, and to correct all backlinks and then delete the redirect that will automatically be created. "Archiviu:" isn't a valid namespace, thus the page currently appears in the main namespace, i.e. among the encyclopedia articles. Using the naming convention with the slash additionally makes it a subpage of Wikipedia:Sondaggi. --Leonard Vertighel 15:04, 19 Maiu 2005 (UTC)
    • Ciau Liunardu - hai raggiuni - a cu si tocca pò canciarilu - siddu ancora è accussì sta sira, cci penzu ju. Salutamu!--pippudoz 22:46, 21 Maiu 2005 (UTC)

Done, can you delete the redirect

http://scn.wikipedia.org/w/index.php?title=Archiviu:Sondaggi_cumpritati&redirect=no

please? Thanks --Leonard Vertighel 09:47, 22 Maiu 2005 (UTC)

Stewards election cancia

Hello,

The stewards election has started on m:Stewards/elections 2005. Anyone can vote provided that he has a valid account on meta with a link to at least one user page, on a project where the editor is a participant, with at least 3 months participation to the project. Stewards can give sysop right on projects where there are no local bureaucrate. Please vote ! Yann 17:44, 21 Maiu 2005 (UTC)

PS: Please translate this. Thanks. Yann 17:44, 21 Maiu 2005 (UTC)

Enna and Caltanissetta cancia

Quarchi simana fa Vinginzu scrissi un articulu usannu li formi Castrugiuvanni e Nissa pi Enna e Caltanissetta. Ora vogghiu canciari li formi c'avemu a stu mumentu (voldiri, Enna e Caltanissetta) pi st'autri formi cchiù tradizziunali. Chissu va beni cu tutti? --pippudoz 12:27, 22 Maiu 2005 (UTC)

Tinemu la ´j´? cancia

Avemu quasi dicisu d'usari la "j" ntâ nostra alfabbettu. Picchì si tratta di na quistioni mpurtanti (avemu a canciari assai paroli ntra 900 articuli siddu jemu avanti), prima di spustari sta quistioni a l'archiviu, vulìa adduminnari:

  1. chi cosa mostra Camilleri?
  2. chi cosa mostra la nova grammatica di Rosalba Anzalone: PER LO STUDIO DEL SICILIANO.

Quarchidunu havi sti dui libbra e nni pò dirini?

Penzu ca è megghiu siddu semu sicuri sicuri prima di jiri avanti cu sta dicisioni. Salutamu. --pippudoz 03:44, 23 Maiu 2005 (UTC)

--User:Giusi 03:34, 28 Maiu 2005. Pippu, mi dasti na nutizia bedda assai. Lu sai quantu sugnu a favuri di l'usu di la J! Camilleri usa la palora Jénniru e la scrivi cu la J. Comunqui non vidu mpurtanti chiddu chi usa Camilleri picchì lu sò sicilianu è talianizzatu assai. Non canusciu la nova grammatica di Rosa Anzalone. Chiuttostu haju un vucabbulariu di Giuseppi Biundi dû 1857 e puru iddu usa la J. Sacciu ca è un travagghiuni cuntrullari tutti l'articuli, ma pensu ca s'avissi a fari.


--Sarvaturi

La "j" l'avemu a usari sì o no ?

Taliati li paluruzzi siciliani ccà abbasciu :

  • jinchiri = jnchiri = inchiri = ghinchiri (riempire)
  • jiri = jri = iri = ghiri (andare)
  • jisari = jsari = isari = ghisari (alzare, innalzare)
  • jittari = jttari = ittari = gittari = = ghittari (gettare, buttare)
  • jiucari = jucari = iucari = ghiucari = giucari (giocare)
  • jinnaru = jnnaru = innaru = ginnaru = ghinnaru (gennaio)
  • jiardina = jardina = iardina = giardina = ghiardina (giardini)
  • jinestra = jnestra = inestra (ginestra)
  • jocura = iocura = giocura (giochi)

Nun sacciu zoccu pinzari. Oi, la "j" mi pari veru usata 'n sicilianu. Nun è n'antica littra. Ma lu prubbrema resta la nicissaria simprificazzioni di l'ortugrafia sicula ! Forsi sulu l'avemu a usari 'n nizziu di palora, e senza la "i" doppu (zoè jnnaru mmeci di jinnaru).

iu sugnu macàri a favuri di l'usu di la J, ntê palori comu a "aju", "jornu", "ajutari", "oj", "voj", ma nun mi piaci l'usu comu ntê palori "travagghju" (o travagghiju), "zuttijari" (frustare)! Prifirisciu "travagghiu" e "zuttiari". Chi nni pinzati mê cari Uicchippidisti ?

Ni sintemu. Sarvaturi

  • Accamora usamu la J sulu pû principiu di na palora - comu l'asempî suttaliniati supra. Mi pari ca l'usu dâ J mmenzu na palora nun veni largamenti accittatu. --pippudoz 02:38, 30 Maiu 2005 (UTC)

--User:Giusi 04:04, 30 di Maiu dû 2005. Sugnu daccordu cu Sarvaturi; tantu p'accuminciari, la J la putissimu usari nta l'iniziu di li palori: nta sta pusizioni sirvi comu u pani (e s'ha usatu spissu); iu scrivissi jittari, jucari, jinestra: doppu di la J avissi a veniri sempri na vucali. Non sugnu a favuri di l'usu di la J unnegghiè; mancu iu la usassi ntê palori travagghiju, zuttijari etc. Chissa non è grafia siciliana auta.

  • Ciau Giusi - cridu ca semu tutti d'accordi - la J pû principiu di palori chi s'accumenzanu câ I semi vucali - e sempri veni na vucali doppu la J (Martogliu usa formi comu jnnaru, ma cridu ca è n'usu raru). Ora nautra dumanna: jinnaru o jenniru? pippu d'a

--User:Giusi 04:50, 30 di Maiu dû 2005. Iu dicissi Jinnaru.

  • sì, va beni - chissu è cchiù simprici e loggicu picchì usamu già innaru. --pippudoz 02:54, 30 Maiu 2005 (UTC)

Discussioni di Vinginzu cancia

Nta Wikipedia:Sondaggi truvati na discussioni longa di Vinginzu sutta la quistioni di Uttùviru/Ottùviru. Havi usatu st'oppurtunitati pi tuccari supra na quistioni cchiù ginirali e larga, voldiri, la quistioni dî vucali ncerti. Sta quistioni è na raggiuni (tra tanti, ma in ogni casu, na raggiuni mpurtanti) c'attruvamu accussì tanti formi siciliani di palori cumuni. Vinginzu duna na lista dî formi diversi dî misi - na lista cchiù longu dû mè vrazzu. Lu sò puntu havi valuri, nun putemu pirmittiri, p'asempiu, na duzzina formi dâ parola sittemmiru. Quannu eliminamu li paroli chi apparteninu a certi parrati nichi, ancora riniscemu cu tri o quattru formi usati largamenti. Chi putemu fari? Nn'avemu già lu cumpenniu stilisticu chi pi ora servi comu na basa pâ nostra scrittura prifiruta. E putemu stinnirilu quantu vulemu e quantu veni nicissariu senza nuddu prubbrema. Pi mia, sti discussioni hannu assai valuri. Ma pi l'autra manu, nun vulemu fari ê novi soci fujiri prima ca cci hannu na pussibbilitati di cuntribbuiri. Ma ju penzu ca veni lu jornu quannu chiddi chi viramenti circanu la forma dâ lingua siciliana unificata, l'attrovanu propiu ccà! È troppu prestu pi fari comu li puristi - ma ô stissu tempu, pruvamu mmagginari unni stamu jennu. Forsi avemu bisognu dûn mudellu autu - na scempra e na duttrina a cui putemu siquiri facennu li nostri dicisioni. P'asempiu:

  1. Vulemu ncurriggiari li siciliani di tuttu lu munnu a veniri ccà pi leggiri e scriviri lu sicilianu.
  2. Vulemu prisirvari lu sicilianu giniralmenti, ma supratuttu, vulemu travagghiari nzemmula versu nu sicilianu unificatu. (Ju penzu ca li pussibbilitati p'ammustrari e p'esibbiri li parrati ancora asistanu - la wikipedia havi artirnativi ca nun finiscinu mai pi fari tanti cosi diversi).
  3. Comu dici Peppi sempri, havi a essiri divirtenti pi tutti!

Pi fauri, siddu vuliti agghiunciri li vostri idei a sta lista di principî, fallu! Salutamu --pippudoz 07:17, 23 Maiu 2005 (UTC)

Rigiuni/Riggiuni cancia

Avemu usatu tutti dui formi di sta parola nta wikipedia. Lu dizziunariu di La Rocca havi puru regiuni. Piccitto nun nni havi di nudda manera. Ovviamenti si tratta di na parola taliana.

  1. Quarchidunu sapi siddu cci asisti na parola veru siciliana pi regione?
  2. Si no, di quali tri formi avissimu a usari?
  3. Comu na reula ginirali, nun è megghiu usari quasi sempri -ggi- mmeci di -gi- nta sti situazzioni? (è nanticchia comu usari sempri -zz- o puru -bb-). Vulissi sintiri li vostri pinioni, e siddu è nicissariu, facemu lu sondaggiu (mi piacinu assai li sondaggî!). Salutamu. --pippudoz 20:30, 27 Maiu 2005 (UTC)

--User:VingenzoTM

Nun lu sacciu cuali palora è la cchiù prifiruta nta l'ìsula. Sempri si tròvanu dui formi simili: -ioni e -iuni. Mentri ca liggiva cuarchi libbra, truvai st'infurmazzioni... Sicunnu a Pirandello, -onem, -ionem > -uni nta li parrati pupulari... angonem > agnuni ... rationem > ragiuni. Tuttavia, nna li palori imparati, l'italianìsimi, ionem > ioni ... quaestionem > kustioni ... nationem > nazioni ... occasionem > akkasioni. Schneegans scrivi di la stissa cosa ... passionem > passioni ... nationem > nazioni. Hüllen scrivi ca -ionem > -uni nta la maiuri parti di lu vucabbulariu. Li formi cu -ioni vennu cuasi sempri di la lingua acclisiàstica. Scrivi puru ca -ionem > -iuni > -ioni di cunziguenza di la littra N. Affirma ca nna li testi di lu XIV sèculu si tròvanu li formi cu -iuni ma si tròvanu li stissi formi nna lu vucabbulariu di Traina cu -ioni. Inoltri, cci sunnu testi di l'anticu sicilianu di cuali mèttinu in rima -ioni cu -uni. Scrivi ca fu prununzatu accussì -ioni nna la stissa manera comu -uni ... ad monitionem > ammuniciuni ... annuntiationem > annunciaciuni ... communionem > kumuniuni. Nna Piccitto si tròvanu tuttu e dui riliggiuni e riliggioni. Cci sunnu dui formi picchì macari unu è la vera forma mentri ca l'autru è n'italianìsimu comu veni scrittu di li linguisti.

Pi la palora riggioni... prima di tuttu.. vulissi diri ca la lu priffissu avi a èssiri sempri ri-... puru penzu ca macari sempri la G avi a èssiri riduppiata ... -GG- ... finalmenti rista la custioni ... -ioni o -iuni? Nun lu sacciu.. sicunnu a li linguisti, na palora simili (nazioni) era imparata allura arrivau similimenti la palora riggioni? Sacciu ca la palora latina è regionis.

Dirittamenti di latinu, regionis addvintassi riggiuni in sicilianu.

Ma si la palora vinni di l'italianu, vinni comu regione, di cuali addivintassi riggioni.

Picchì nuddhu sapi di cuali manera arrivau la palora nta la nostra lingua, nun pozzu diri si veni scrittu riggioni o riggiuni. Sugnu sicuru ca sicunnu a li rèuli vucali di sicilianu, l'aggittivu addivinta sempri riggiunali comu si trova nazziunali di nazzioni. Macari Giusi o n'autru cullabburaturi pò spartiri li soi pinzeri.

Ciau Vinginzu. Penzu ca semu tutti d'accordi ca l'aggittivu avissi a essiri riggiunali (ma sulu siddu accittamu la "G" riduppiata). Puru, penzu ca semu tutti d'accordi ca ngrisi -tion, e talianu -zione, è quasi sempri -zzioni pi sicilianu (ma forsi cc'è lu ndrizzu muternu pi usari sempri la "Z" sula mmeci di -ZZ-). Ma nun mi addunai mai ca -zzioni avissi a significari usannu -oni nta ogni casu. P'asempiu, avemu raggiuni e forsi tanti autri asempî. Nfatti, sparti di -zzioni, mi pari ca usamu tanti voti -uni mmeci di -oni. Allura pi mia, la quistioni arresta simpricimenti siddu usamu la "G" sula o -GG-. Salutamu. --pippudoz 22:48, 27 Maiu 2005 (UTC)


Ciau Pippu,

A mia, megghiu scriviri "riggiuni" mmeci di "rigiuni". Sicunnu Google, "riggiuni" (35 scores) nun è tantu cchiù usatu di "rigiuni" (29 scores). Ma ccà mi pari megghiu assà di usari la "gg".

Salutamu

Sarvaturi

    • Va beni - dunca usamu riggiuni.

Interwiki bot cancia

Sorry to bother you with a technical question, and sorry to write in English again: would there be any objectons to running an interwiki bot in the sicilian Wikipedia?

(An interwiki bot is a computer program that automatically adds missing interwiki links - i.e. links to other language versions - to the articles. This works only if at least one interwiki link is already present. All the major Wikipedias have one or more interwiki bots running, because keeping the interwiki links updated manually is an awfull lot of work.)

The interwiki bot operator of the italian Wikipedia kindly offered to run his bot also in the sicilian Wikipedia. If there are no objections, we will ask a steward for a bot account. This means that the edits of the bot would normally be hidden in Special:Recentchanges, but can be displayed by clicking "show bots".

--Leonard Vertighel 20:58, 28 Maiu 2005 (UTC

  • Ciau Liunardu - cridu c'avissimu a farilu - sugnu sicuru ca nuddu dici di no - pi fauri, fai chiddu chi è nicissariu. Grazzî e salutamu. --pippudoz 21:08, 28 Maiu 2005 (UTC)


Autri nomi possibili dî cumuni siciliani cancia


Li culura cancia

Accamora Turiddu sta scrivennu dî culura, quarchi cosa di cui nn'avemu bisognu. Ju nun mi canusciu li culura pricisamenti pi sicilianu, e vulìa ca supratuttu putemu discùrriri sti punti:

  • Biancu o Jancu (iancu)? - Piccitto l'ammostra tutti dui cu nudda prifirenza. Avemu a fari unu comu lu titulu principali, e l'autru comu nu redirect. Ma quali? Ju prifirisciu jancu, ma sacciu ca forsi è catanisi, dunca vogghiu sintiri d'autri. Jancu veni usatu nta l'autri banni dâ Sicilia?
  • Azzurru/azzolu/blu - sunnu tutti aguali? Rapprisentanu diversi gradi dû stissu culuri? Siddu jiti a "Culuri", viditi Azzurru - Cianu - Blu. Nun sugnu sicuru di Cianu. Forsi la lista avissi a leggiri Cilesti - Azzurru - Blu (o azzolu?). Quarchidunu nni sapi?
  • La stissa lista havi ndacu. Si dici accussì pi sicilianu? E lu culuri: purpurignu, avissi a fari parti di sta lista?

Li vostri pinioni pi fauri. --pippudoz 23:08, 28 Maiu 2005 (UTC)

  • --User:Giusi 03:57, 29 di Maiu dû 2005. Iu usassi Biancu picchì mi pari ca è chiù cumuni nta tutta la Sicilia. Azzurru criu ca lu scrissi puru iu ma non l'usassi picchì lu sicilianu havi Azzolu (Azzurru non esisti: è talianismu). Cilesti è n'autru culuri, non è azzolu, è chiù chiaru.


Pinioni e pricisioni supra li culura 'n sicilianu cancia

Ciau, sugnu iu Turi, chiddu dî culura.

Jancu o biancu ?

A mia, mi pari megghiu la palora sicula "jancu" ma lu prubbrema è la "j". La putemu usari, si' o no, ntâ uicchipidia siciliana ? iu la vogghiu usari, ma a li voti è na picca cumpricata d'usari !  :-(

Aùtru tema :

Ntâ parrata di la citati siciliana di Linguaglossa, attruvamu : "Jajita Azzola" ('n sicilianu) = "Agata Azzurra" ('n talianu) Quinni 'n sicilianu si ponnu diri "azzolu" o "azzurru", è propriu la stissa palora. A mia, megghiu diri "azzolu" mmeci di diri "azzurru", picchi "azzolu" mi fa pinsari ô termini spagnolu equivalenti "azùl" mmeci di la palora taliana "azzurro".

Aùtru tema :

"Cianu" e "ndacu" sunnu talianismi. Ma esistinu l'equivalenti 'n sicilianu ? 'Un lu sacciu.

Forsi 'n Sicilia, sulu si dici "azzolu viulettu" pi "indaco" ?

E "azzolu chiaru e vivu" pi "ciano" ?

Avemu a spiari chistu ê sicilianufuni ca campanu 'n Sicilia comu a Giusi.

Aùtru tema : Lu culuri "purpurignu" putissi fari parti di sta lista di culura. Ma ... Ma nun sacciu siddu "purpignu" voli diri esattamenti comu "porpora" 'n talianu.

'N latinu "purpurinus" voli diri "di culuri prussimu ô purpura" (zoè "purpurino" 'n talianu, "purpurino" 'n spagnolu, e "purpurin" 'n francisi).

'N latinu "purpura" voli diri : "porpora" 'n talianu, "pùrpura" 'n spagnolu, e "pourpre" 'n francisi

Forsi la palora siciliana chiù curretta è propriu chidda latina d'origgini ? (purpura)

Zocch'avemu a sapiri è : purpurignu = porpora ? purpurignu = purpurino ?

Vasamu li manu

Sarvaturi

La "j", culura, ecc. cancia

Ciau a tutti - mi piaci assai ca stamu usannu lu circulu e li paggini di discussioni comu na cumunitati vera. La sula cosa chi cci agghiunciu circa li culura è fari la citazzioni di Piccitto: agg. di color porpora. Ju nun sugnu nu spertu di talianu, ma mi pari ca porpora pi talianu po significari (pi ngrisi) crimson o purple ca nun sunnu tutti dui aguali. Di l'autru, cridu ca l'artinativi supra vannu tutti beni.

Circa la "j" - avemu quasi dicisu comu na cumunitati - ma prifirisciu dari lu rispettu a Peppi, unu di funnaturi di st'enciclopedia, lassannulu dirini l'urtima parola. Siddu nun havi nuddu prubbrema, putemu canciari subbutu ogni asempiu unni truvamu la "i" semi vucali ô principiu di na parola. Comu dissi cchiù supra, arresta la quistioni di l'usu di la "j" mmenzu na parola - na quistioni di cui haiu nudda canuscenza. Forsi è megghiu jiri araciu araciu. Aspettu l'avvisu di Peppi. Salutamu. --pippudoz 04:55, 29 Maiu 2005 (UTC)

Circa l'aduzzioni di la "j", sugnu d'accordu cu Pippu quannu è semivocali all'iniziu di na parola: jardinu (1190 contra 69), jornu (740 contra 483) sunnu gghià cchiù utilizzati di iardinu e iornu (scores di google), e mi pari nettamenti megghiu di usari la "j". Pi la parola "Iu" (it. "io"), l'accentu è supra la "i", e sugnu cchiù perplessu a sustutuillu cu "ju". E infatti la frasi "ju sugnu" cumpari 46 voti supra google, na mentri chi la parola "iu sugnu" cumpari 521 voti. Salutamu. User:Gmelfi 18:00, 39 di maiu 2005.
    • Mi scusati, forsi "ju" è catanisi, o puru di quarchi parrata catanisi, dunca nun l'usamu pâ scrittura ufficiali ntâ wikipedia (ma comu sapemu, scrivennu tra nuautri stissi - ognunu pò scriviri pû sò modu!). Chî missaggi di Peppi e Turiddu, videmu quantu cumpricatu pò essiri l'usu dâ "j". L'usamu pû principiu pi ora, mi pari ca mmenzu la parola nun si tratta dûn usu largamenti accittatu. Salutamu. --pippudoz 20:54, 29 Maiu 2005 (UTC)

Secunna dicisioni - la "J" veni accitata cancia

La secunna dicisioni dû cumitatu - la J veni usata ô principiu di na palora unni s'attrova la I semi vucali, p'asempiu: jiri, jinchiri, jucari, jocura, jinnaru, jardinu, jattu, jancu (cu redirect a biancu), jittari, ecc. Ntâ grammatica brevi, la J fa parti di l'alfabbetu. Ntô cumpenniu stilisticu, facemu li canciamenti nicissarî. Salutamu. --pippudoz 02:47, 30 Maiu 2005 (UTC)


Li paroli chi finisciunu cu -ìa cancia

Tanti paroli in sicilianu finisciunu cu -ìa (l'accentu nun si scrivi, ma lu scrivu sulu pi diri chi stagghiu parrannu dî paroli chi hannu l'accentu supra la i). Pi esempiu:

  • lumìa, (it. limone)
  • zìa, (it. zia)
  • putìa, (it. bottega, negozio)
  • libbrerìa,
  • enciclopedìa, ecc...

Nun sacciu si lu plurali è lu stissu nta tutti li banni dâ Sicilia. Nti mìa, ntô rausanu, lu plurali è

  • lumièi,
  • zièi,
  • putièi,
  • libbrerièi,
  • enciclopedièi.

Lu cumpendiu dû sicilianu chi avemu ccà nun dici nenti in propositu. Comu si dici ntê vostri parti ? Pinsati chi avissimu a fari nu sondaggiu ? Salutamu User:Gmelfi 16:10, 30 di maiu 2005 (CET). User:Giusi 04:36, 30 di maiu dû 2005 (CET). Mi pari ca nta la majur parti dâ Sicilia si dici: zii, enciclopedii o enciclopedî, putii o putî, etc.

Sacciu ca ntâ puisia di Meli, s'attrova idia/idei e diu/dei - chissu funziona abbastanti beni pi sti palori, ma nun sugnu sicuru siddu funziona pi ziu/zia (in termini dû sonu e dâ musicalitati, nun parru grammaticamenti, picchì nun lu sacciu). Puru mi piaci usannu -î, ma chissu nun funziona pi palori comu ziu/zia. Mi pari c'addippenni di quali palora stamu parrannu e nun si tratta d'una reula pi ogni situazzioni. P'asempiu, lumia nun pò arristari accussì pû plurali? Quarchidunu havi n'idia di na reula (o reuli) chi putemu usari pi sti tipi di palori? Salutamu. --pippudoz 03:02, 31 Maiu 2005 (UTC)
forsi putemu criari na paggina nova attaccata cu Geniri p'arricogghiri tutti li ccizzioni dî plurali.

Millesimu articulu cancia

Ciau a tutti, lu millesimu articulu è nu traguardu mpurtanti. E' mpurtanti è puru diffunniri la nutizzia nti l'autri wikipedî. Pinsati ca l'articulu 1999 è significativu dâ nostra wikipedia ? E' n'articulu beddu, e Turuzzu a fattu nu travagghiu pi daveru bonu, ma secunnu mia nun è propria n'articulu "enciclopedicu" classicu. Forsi avissimu a scegghiri n'articulu tra l'urtimi chi hannu stati scritti pi rapprisintallu cumu ambasciaturi dâ nostra wikipedia. O forsi avissimu a diffunniri la nutizzia chi la wikipedia a supiratu lu 1000esimu articulu, senza dari lu nomu dû 1000 articulu. Chi nni pinsati ?

Ju appi na pinzata simili - prifirisciu n'articulu "enciclopedicu" classicu - comu dicisti. Forsi lu prossimu, chi era puru scrittu di Turiddu, va beni. Nfatti, pi diri la viritati, nun sugnu sicuru quali era lu millesimu, picchi aieri eliminai dui (?) articuli vecchi. Ma sugnu sicuru, siddu nun è 1999, avissi a essiri lu prossimu o chiddu chi cci siquiu. Qual'è gghie, cci n'avemu arrivatu, e unu d'articuli di Turiddu è lu millesimu!! Salutamu. --pippudoz 07:50, 1 Jun 2005 (UTC)
  • Ciau a tutti - ora mi addunu ca era sbagghiatu. Comu già dissi, avìa eliminatu quarchi articulu, e tanti voti lu cuntu nun si cancia subbutu. Abbacchiannucci nautra vota, carculannu puru pi redirect e paggini di disambiguitati, mi addunu ca nfatti lu millesimu articulu era Ginevra (cità) - mi scusa Turiddu pâ nfurmazzioni sbagghiata. Ma in ogni casu, si tratta di quarchi cosa chi n'avemu a fistiggiari tutti quanti. Nautru vota, cunzigghiu a tutti ca lu damu n'ucchiata prima di difunniri sta nutizzia cchiù largamenti. Salutamu. --pippudoz 23:37, 1 Jun 2005 (UTC)

Littra nta lu forum di linguasiciliana.org cancia

Cari amici
Granni nutizzî - la wikipedia siciliana s'havi arrivatu a 1.000 articuli!!
La lingua siciliana nun s'attrova cchiù assittata â taula chî picciriddi. Ni putiti truvari a l'autru latu dâ stanza, assittati chî ranni!
Cci sunnu tanti siciliani pi ringrazziari pi stu granni abbinimentu.
  1. Ninu Atria pi stu forum chi aiuta a ciuriri sti tipi di prucetti.
  2. Audralina pi essiri la primi riggistrata supra la wikipedia siciliana.
  3. Alessiu pi l'aiutu a scriviri li primi paggini ntâ wikipedia siciliana.
  4. Ninu Russu pi l'aiutu chî primi guidi, la grammatica brevi, lu cumpenniu stilisticu, ecc.
  5. Fara, Sergiu e autri di stu forum cu l'aiutu a stabbiliri li primi tituli ntâ wikipedia siciliana.
  6. Peppi Melfi, cu havi scrittu nu munzeddu d'articuli e cu è lu secunnu amministraturi dâ ikipedia siciliana.
  7. Mark Williamson, di Wikipedia, chi scrissi lu primu argumentu ntra stu forum, circannu pirsuni p'accuminzari sta nova wikipedia e cu ni cuntinua susteniri.
  8. Novi soci di l'urtimi misi, comu Vinginzu, Giusi, Sarvaturi, Pippu Currenti, Liunardu (e autri) chi ficiru granni cuntribbuti p'aumintari li numira d'articuli e aiutaru cu l'autri impegni.
  9. Cci foru autri chi ni hannu aiutatu, o armenu ni ncuraggiaru. Troppu pirsuni d'ammintuari pi nomu. Grazzî a tutti.
La wikipedia siciliana asisti pi tutti siciliani - è lu vostru prucettu!
Puru li nostri amici â wikipedia taliana oramai s'addunanu di quantu bona è. Viditi: http://it.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Progetto_Wikifratellanza - il progetto wikifrattellanza.
Lu nostru prossimu ndrizzu? 5.000 articuli!! E a stu passu, cci n'arrivamu tra n'annu!
Salutamu
pippu d'angelo, canberra
ps - mi scurdai quarchi autru nomu, p'asempiu: Sabine, M7, Frieda, Civvi, Gangleri e autri pirsuni d'autri wikipedî.

Festival da qualità siciliana cancia

Sarbe a ttutti, sugnu Gatto Nero, n'utenti da Wikipedia italiana... m'aiu 'e scusari picchi un sacciu parrari siciliani... sugnu calabrisi, ma penzu ca vua mi putiti capisciri 'u stessu. Un scrivu nn'italianu picchi sacciu ca c'è genti ca uru sa parrari o capisciri. Supra a Wikipedia 'taliana avimu criatu nu prugettu ppi aiutari le atre wikipedia "locali" (sì, 'u sacciu ca u sicilianu è na lunga e non nu dialettu :D ) e ppi cuminciari na cullabborazione. Datu c'aviti supirati li 1000 articuli, avimu pinzatu mu facimu nu "Festival da qualità siciliana" in collaboraziuni, pi spingìri l'utenti a scriviri articuli supra a Sicilia. Si 'ncunu di vua capisci l'italianu, po' ffari na pagina simili a cchista 'cca, supra a wikipidia siciliana, accusì potimu fari na discussioni parallela e criari assiame nu Festival migghiore... --Gatto Nero 22:49, 1 Jun 2005 (UTC)

    • Putiti anche scriviri sualu ntu sicilianu... facimu nu prugettu in collaborazioni, così si ncunu ha ncuna idea 'a po diciri puru cca, nta wiki siciliana. Nua vuleramu ncuminciari u 6 di giugnu. Si vua vuliti discutiri di ncuna cosa, u putiti fari :D --Gatto Nero 13:57, 2 Jun 2005 (UTC)

Ora ora scrissi stu missaggiu ntâ paggina di discussioni di ss'articulu.

Mi pari ca sta palora nun asisti pi sicilianu. Avemu chioviri, ma ju nun pozzu truvari nudd'autra palora sparti di chissa (pi sta forma). Mi pari ca usamu simpricimenti acqua pi significari pioggia or rain. Acquazzola significa pioggerella o drizzle. Na sbrizza pò significari na goccia di pioggia. E poi nn'avemu nu munzeddu di palori pi discriviri timpesti. Mi pari c'avemu a usari la palora acqua e forsi nn'avemu bisognu di na paggina di disambiguitati. Chi nni pinzati? Salutamu. --pippudoz 21:55, 3 Jun 2005 (UTC)
Sugnu d'accordi cu Pippu. La parola Chioggia in sicilianu nun esisti. Si dici Li nuvuli portunu acqua. S'arricampau sutta l'acqua. Ammenu ca ta cocca parti dâ Sicilia qualcunu dici Chioggia. Salutamu User:Gmelfi 19:00 4 giugnu 2005


Sugnu d'accordu cu l'autri ... nun cc'è nuddhu palora "chioggia" nna lu sicilianu tradizziunali. Cc'è na pussibbilitati ca la palora vinni cchiù ricintimenti comu na forma sicilianizzata di la palora italiana "pioggia." Tuttavìa nun l'intisi mai sta palora nna lu sicilianu di me jinitura, chiddha ca era parrata nni li 1910. Sacciu ca cc'era n'anticu ballu (a li dei) si chiamava "lu chiovu" tuttavìa me nanni immeci dicìanu sempri "l'acqua di celu" cuannu stava chiuvennu. User:VingenzoTM


Vidu ca semu tutti daccordu: chioggia ?!? Ma di chi si parra ?!? Ni nuautri cadi sulu acqua, acqua di celu ! Si propiu vulemu usari n'autru terminu, putemu diri "sbrizziata" ma sulu siddu non chiuviu forti ! User:Giusi 04:08 10 giugnu 2005

Sì, semu tutti d'accordi. Ju scrivu na paggina di disambiguitati p'acqua, picchi forsi cci sunnu tri significanzi: Acqua (chiuvuta); Acqua (bivanti) e Acqua (elimentu) (siddu dicidemu di jiri cu sta palora: elimentu - nun sugnu sicuru).

Festa dâ qualitati siciliana cancia

Nun vi scurdati ca sta festa accumenza dumani. Pi fauri, cuntrullati stu template picchi l'usamu pi ogni articulu chi editamu duranti sti dui simani. Chi sunnu sti principî dâ festa? Pi diri la viritati, ancora nun mi nni addunu. La sola cosa chi cci pozzu agghiunciri è ca sti dui simani si trattanu di scriviri di quistioni siciliani pi quantu ni veni pussibbili. Nun sulu articuli novi, ma puru rivisitannu chiddi vecchi or li stub. Pi sapirinni chiossai: Wikipedia:Prucettu Wikifratillanza.

A prupositu, attruvai sta parola nta Piccitto: tempialora - parte del telaio che tiene larga e ben tesa la tela. 2. regoli dentati che servono a tenere fermi le parti correvoli del telaio. Sta palora ni pò sirviri pûn usu cchiù muternu, zzoè, pi significari template? Mi piaci tantissimu riscupriri palori veru siciliani chi sunnu persi, ma chi ponnu aviri l'usi muterni. Mi piacissi sintiri dî vostri pinioni, macari d'autri idei chi putemu usari nta sta wikipedia. È la nostra enciclopedia, siddu cci vulemu, putemu dicidiri chiddu chi è gghie! Salutamu. --pippudoz 12:42, 5 Jun 2005 (UTC)

Ti spiaci si cangiu nu pocu u template? Accussì avimu quasi 'u stessu template sia nta la wiki italiana ca nta wiki siciliana... Ppi "tempialora": mi pari cu u significatu unnè adattu. Ma uru sacciu cchi dicunu l'autri... --Gatto Nero 17:08, 5 Jun 2005 (UTC)
Forse l'aiu cangiatu troppu assai, ntu casu cangiatelu e novu. Ppi mu l'usati, aviti mintiri 'a scritta {{FestaSicilia|articoloit=NOMI_D'ARTICULU_ITALIANU}} alla capu dâ paggina. Si un cunusciti u nomi nt'italianu, lassatilu jancu: ncun'autru c'u mintirà. --Gatto Nero 17:19, 5 Jun 2005 (UTC)

N talianu "template" si po' traduciri cu "modello", e ntâ Wikipedia francisi li template si chiamanu "modèle". Fursi chistu po' aiutarivi pi asciari na palora siciliana? --Leonard Vertighel 18:09, 5 Jun 2005 (UTC)