Lu Surrialismu è nu muvimentu curturali ca nascìu ntî l'anni 20 a Parigi. Tiurizzatu di André Breton si sviluppò nti l'arti visivi (comu la pittura, scurtura, etc.), ma videmma ntâ la Littiratura e ntô Cinima.
Li espunenti cchiù mpurtanti di lu Surrialismu sù René Magritte e Salvador Dalì pâ pittura e Luis Buñuel pô cìnima.[1]

La pirsistenza di la mimoria, Salvador Dalí.

La rapprisintazzioni di lu ncosciu cancia

Lu mèdicu austriacu Sigmund Freud, cu la sò tiurìa psicanalìtica, analizza la nfluenza di lu nostru cumpurtamentu di ssi disìi e mpulsi istintivi ca fannu parti di lu nostru ncosciu, ca è la parti cchiù ammucciata di nuàutri e ca si manifesta suprattuttu nti li sonna.
N accordu cu la tiurìa di Freud, ntô 1924 lu pueta francisi André Breton pùbbrica lu Primu manuscrittu du Surrialismu. Nta stu scrittu, Breton spijiga lu scopu di lu sò muvimentu: esprìmiri tuttu chiddu c'apparteni a la parti irrazziunali di l'èssiri umanu, lu ncosciu, nta tutta libbirtati e a na manera "autumàtica", zoè sinza nuddu ntirventu di la raggiuni. Propiu cumu avveni nti lu sonnu, quannu la mmàggini si sussìgunu sinza nu lijami apparenti, rilivannu la parti cchiù prufunna e scura di la nostra menti.

Li prucidimenti di li Surrialisti cancia

 
La firma 'n biancu, René Magritte.
 
Faces, Achraf Baznani

P'agghicari a st'ubbiettivu, li Surrialisti ùsanu lu autumatismu psìchicu: l'esprissiuni artìstica havi a èssiri lu risurtatu di la mmidiata currispunnenza ntra lu ncosciu e lu gestu artìsticu; la cuscienza nun havi a esircitari nuddu cuntrollu murali o razziunali supra li risurtati finali.
Ni tradurri lu ncosciu ni li tèrmini fiurativi si sìinu dui nnirizzi diversi: unu privileggia la fiurazzioni naturalìstica, l'àutru chidda astratta.

La fiurazzioni naturalìstica e astratta cancia

Ntâ fiurazzioni naturalìstica, vìnninu accustati banni di mmàggini riali sinza nuddu criteriu lòggicu o razziunali. L'arti surrialista addiventa accussì nu munnu novu, fantàsticu e stravaganti, unni la rialitati si funni cu lu sonnu. Asimplari è a tali prupòsitu René Magritte, ca arrializza òpiri ca pròvucanu, a cui li talìa, effetti di surprisa e spaisamentu.
Ultra a chisti accustamenti assurdi, li Surrialisti arrifurmanu spissu li fiuri, comu putemu taliari nti li òpiri di Salvator Dalì, mantinennu pirò sempri furmi difiniti e nìtidi: chissu cuntribbuisci a criari n'attimusfera nquitanti e allucinanti.
Ntâ fiurazzioni astratta li artisti pàrtunu sempri di li furmi naturali, ca vìnninu pirò trasfiurati siquennu nu princìpiu d'astrazzioni. Artisti comu André Masson, Joan Mirò, Max Ernst e Yves Tanguy, addipìnninu quatri fantàstici attincìnnu di li sonna e di la mimòria d'iddi. Cu talìa è lìbbiru di ntirpritari e asciari n chisti òpiri significati simmulici: n chistu sinzu, lu Surrialismu pò èssiri cunzidiratu l'eredi principali di lu Simmulismu e di lu Dadaismu.


 
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 25 di austu 2009

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina

  1. https://web.archive.org/web/20161023201703/http://photographemarocain.com/surrealisme-achraf-baznani/