Tirrimoti di l'Etna dô 1818

L'annu 1818, dopu la prima mitati dû misi di frivaru, dô 17 nzinu ô 20, s'accuminzaru a vidiri e sèntiri na para di signali di zoccu si stava priparannu pri Catania: s'eppi nu nubbifraggiu ca allacau la parti uccidintali dâ cità, l'acqua d'intra li puzzi divintau "scura, fangusa e puzzulenti" , lu jornu diciarottu s'eppi nu muvimentu nicu dû tirrenu, mentri la matina dô vinti na granni e forti mariggiata si valancò ntâ costa e, appoi, ntô stissu jornu, ê setti e vinticincu di sira, tutti sinteru forti nu rombu suttirraniu.

Di na crònaca di l'èbbica cancia

"...Poi mpruvvisamenti, a l'ori 19,25, un gagliardissimu tremuotu scossi Catania e tutta la riggioni di l’Etna, ove atterrò e scunquassò le cità e li villaggi di l’estesu tirritoriu. Li scossi foru dui; l’epicentru fu lucalizzatu a Aci Catena e 'n chidda zona e nta li centri vicini si èbbiru li danni cchiù gravi, dicini di morti, cintinara di firiti. A Catania mmensu fu lu pànicu, tutta la cità piombo ntô buiu, chiesi e palazzi in parti crullaru; furtunatamenti non ci foru pirò morti."

(A Zafarana mòrsiru 29 cristiani sotta a li macerij dâ crèsia matri mentri facèvanu li asircizzi spirituali, 'n priparazzioni di la Pasqua; n'àutri quattru foru li morti d'intra li sò stissi casi sdirrubbati dû "gagliardissimo tremuoto")

Tistimunianza di nu viaggiaturi franzisi cancia

Nu viaggiaturi franzisi, lu scritturi Louis Simond, juntu a cavaddu lu jornu dopu dû trimotu, lassò sta tistimunianza: " Trasennu a Catania, pri na bedda porta (oggi porta Garibaldi, tannu porta Firdinàndia), arristamu curpiti dê tristi effetti di l’ùrtimu trimotu. La mità di li casi èranu puntillati, e assai pezzi di legnu, appuggiati contru li mura, mpidèvanu li strati affuddati. L'abbitanti, urmai arripigghiàtisi dô scantu ca avìanu di picca avutu, si firmavanu pri taliàrini passari, comu si non fùssiru iddi stissi suggetti assai cchiù strani di nuatri."