Nu transgèni è nu gèni o matiriali gineticu ca a statu trasfiritu naturalmenti o cu nu certu nùmmiru di ticchinoluggii ginetichi di n'organismu all'autru.
Sicunnu a wikipedia angrisi nta lu su utilizzu cchiu pricisu, a palora transgèni addiscrivi nu sigmentu ri DNA ca cuntèni na siquenza ginètica ca a statu isulata di n'urganismu e ca a statu intruduciutu nta n'organismu diffirenti.
Stu sigmentu nun nativu ri DNA putissi ancora aviri l'abbilitati ri prudurri RNA o prutiini nta l'organismu transgenicu o putissi altirari lu funzionamentu nurmali di lu codici gineticu di l'organismu transgenicu.
In ginirali, lu DNA jè 'ncurpuratu nta linia girminali di l'urganismu.
Pa isempiu, nta li virtibbrati chissu pò ssiri uttinutu iniettannu lu DNA diffirenti nta lu nucliu ra cellula di n'ovulu firtilizzatu.
Sta ticchinuloggìa jè utilizzati p'introduciri gèni ri maladìi umani nta autri gèni di surci ri labboratoriu ca putissiru ajutari a studiari miegghiu a funzioni ra patuloggìa e comu curàrili rilativamenti a lu gènu sturiatu.
Nta n'intirpritazzioni cchiu cumuni lu transgèni pò addiscriviri quarsiasi siquenza ri DNA, nun ampòrta si cchi cuntèni jé na siquenza ri cudificazzioni ginètica o ca a statu custruita artificiarmenti e zoè ca a statu inzirutu nta l'urganismu o custrutti vitturi unni s'attrovava ri tannu.
Parrannu pratticamenti, nu transgèni putissi ssiri:

  • nu sigmèntu ri cDNA (DNA cumprimintari) segment, ca jèni na copia di lu mRNA (RNA missaggèru), o
  • lu stissu gèni ca stàpi ntâ so riggiòni di DNA ginòmico.
Nu spirimentu scientìficu, na chianta di tabbaccu jinchita di biuluminiscenza artificiali câ prutiina fluoriscenti virdi (GFP).

A diffirènza ntra sti rui stàpi nta lu fattu ca lu cDNA a statu labburatu ppi luàrici l'introna e macàri, di solitu, chissu nun ancruri li signali rigulatori ca sunu ntappati attonnu a lu gèni.

Apprufinnimenti in lingua angrisa cancia