Stati Uniti

paìsi di l'Amèrica Sittintriunali
(Rinnirizzata di USA)

Nazzioni di la Mèrica dû Nord cu capitali Washington, li Stati Uniti (o li Stati Uniti dâ Mèrica) su pupulati di circa 300 miliuna d'abbitanti. La sò citati cchiù granni è Nova York (o Nova Jorca). Àutri cità mpurtanti sunnu Los Angeles, San Franciscu, Detroit, Miami, Dallas, Memphis, San Diegu, Chicagu, e New Orleans.

United States of America
Bannera di Stati Uniti Stemma di Stati Uniti
(Bannera) (Stemma)
Muttu: E pluribus unum

"D'assai, uno"

Innu: "The Star-Spangled Banner"
Mappa di Stati Uniti
Capitali Washington, D.C.
38°53′ N 77°02′ W
La cchiù granni citati Nova York
Lingui ufficiali ngrisi (de facto)
Cuvernu Federal constitutional republic
Joe Biden
Independence Template:Nobold
{{{established_events}}}
{{{established_dates}}}
Aria
 • Tutali
 • Acqua (%)
 
9,631,420 km² (3rd)
4.87
Pupulazzioni
 • 2024 est.
 • 2000 census
 • Dinsità
 
300,000,000 (3rd)
281,421,906
31/km² (172nd)
GDP (PPP)
 • Tutali
 • Per capita
2006 stima
$13,020,861m (1st)
$43,444 (4th)
Munita United States dollar ($) (USD "$")
Fusu urariu
 • Stati
{{{time_zone}}} (UTC-5 to -10)
{{{time_zone_DST}}} (UTC-4 to -10)
Internet TLD .us .gov .mil .edu
Prifissu telefònicu +1
Lu nglisi è de facto la lingua dû guvernu miricanu; Lu Spagnolu la secunna cchiù cumuna è. Nglisi, Spagnolu, Francisi, Carolinianu, Chamorro, Hawaiianu, Italianu e Samoanu sunnu arricanusciuti ufficiarmenti di vari stati e nazzioni.

Storia cancia

Antica culonia ngrisa, accanzau la nnipinnenza lu 4 di giugnettu1776.

Lu diciannuvèsimu sèculu fu marcatu di la Guerra Civili tra lu Nord e lu Sud.

Ntô vintìsimu sèculu la so' mpurtanza pulìtica aumintau grazzî ô sviluppu nnustriali.

Li vittorî dâ Secunna Guerra Munniali e dâ Guerra Fridda cunfirmaru li Stati Uniti comu superputenza.

Giografìa cancia

Cunfinanti a Nord cu lu Canada e a sud cu lu Mèssicu, lu tirritoriu dî Stati Uniti cunta puru l'arcipèlagu di l' Hawaii e l' Alaska cchiù a Nord, chi custituiscinu du' dî 50 stati, e vari àutri ìsuli di supirficî e mpurtanza rilativa.

Viditi puru: cancia


Divisioni pulìtichiStati Uniti  
Stati Alabama | Alaska | Arizona | Arkansas | California | Carolina dû Nord | Carolina dû Sud | Coloradu | Connecticut | Dakota dû Nord | Dakota dû Sud | Delaware | Florida | Georgia | Hawaii | Idaho | Illinois | Indiana | Iowa | Kansas | Kentucky | Louisiana | Maine | Maryland | Massachusetts | Michigan | Minnesota | Mississippi | Missouri | Montana | Nebraska | Nevada | New Hampshire | New Jersey | New Mexico | New York | Ohio | Oklahoma | Oregon | Pennsylvania | Rhode Island | Tennessee | Texas | Utah | Vermont | Virginia | Washington | Virginia Uccidintali | Wisconsin | Wyoming
Capitali Distrittu di Columbia
Dipinnenzi Samoa Miricana | Ìsula Baker | Guam | Ìsula Howland | Ìsula Jarvis | Atollu Johnston | Kingman Reef | Atollu di Midway | Ìsula Navassa | Ìsuli Marianni Sittintriunali | Atollu di Palmyra | Puertu Ricu | Ìsuli Virgin | Ìsula di Wake


Paisi dû Munnu | Amèrica
Amèrica Sittintriunali: Canadà | Stati Uniti | Mèssicu
Amèrica Cintrali: Aiti | l'Antilli | (li) Bahama | Belizi | Barbados | Costa Rica | Cubba | Dominica | Guatemala | Giamaica | Grenada | Honduras | Nicaragua | Panamà | Ripùbbrica Duminicana | El Salvador | Saint Kitts e Nevis | Santa Lucia (nazzioni) | Saint Vincent e Grenadine | Trinidad e Tobagu
Amèrica Miridiunali: Argintina | Bolivia | Brasili | Cili | Colombia | Ecuaturi | Gujana | Paraguai | Perù | Surinami | Uruguai | Venezzuela