Unitati di massa atòmica

Unitati di massa atòmica
Nfurmazzioni ginirali
Grannizzamassa
Simmuluu
EponimuJohn Dalton
Cunvirsioni
1 u 'n... ...equivali a...
Unitati SI1,66054 × 10−27  kg
Unitati CGS1,66054 × 10−24  g
Unitati MTS1,66054 × 10−30  t
Unitati US/Imp3,66086 × 10−27  lb
5,85738 × 10−26  oz
Unitati ST1,69328 × 10−28  UTM
Unitati troy5,33876 × 10−26  oz t
Unitati di Planck7,62958 × 10−20  mP
Unitati atomiche1 822,88  me

L'unitati di massa atòmica junciuta (u) ditta puru dalton (Da) eni na unitati di misura di massa ca nun fa parti dû Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura, ma eni da iddu arrìcunusciuta 'n virtù dû larcu usu ca ni veni fattu, specialmenti 'n chimica, biochimica e bioluggìa molecolari. Avutri sò simmùli ca sìppuru ancùora usati, sunnu addìvintati ormai obsoleti sunnu amu (da la lingua ngrisi atomic mass unit) o uma, l'acrònimu 'n lingua taliana. Veni usata spissu pi la massaparticeddi elimintari, di singuli atomi (massa atòmica), molèculi (massa molèculari), Ioni, radicali. Chista unitati eni particolarmenti diffusa puru picchì sperimentalmenti eni cchìu immediatu cunfruntari massi di atumi e molecoli, cchìuttostu ca misurari a loru massa, specialmenti quannu si usa no spettrometru di massa.

Dìfinizioni cancia

Idda eni dìfinita comu a dudicesima parti dâ massa di nu atomu di carbòniu-12 (12C). Quinni nu nummàru di chisti unitati uguali ô valuri numericu dâ custanti di Avogadro currìspunni a nu grammu:

 

Cancìannu chistu cunvirsioni si trova ca:

 

La unitati di massa atòmica eni particularmenti cunvinenti picchì nu nucliuni lijati avi na massa circa pari a 1 unitati, quinnì nu atomu o na molecola, cu nu nummàru di massa A avi na massa circa di A unitati di massa atomiche. A raggìuni cunsisti nto fattu ca nu atòmu di carbòniu-12, da cui la unitati di massa atòmica pigghìa a sô dìfinizioni, cunteni 6 prutuni, 6 neutruni e 6 elettrùni, cu prutuni e neutruni ca hannu circa a stissa massa e li elettrùni ca hannu massa trascurabbili. Chista mprìcisiuni eni comunque mpricisu picchì nun teni cuntu dû cancìamentu dâ massa cu l'enirgia di lijaminuclii atomici ('n basi â nota equazioni di Albert Einstein: E = mc²) e dâ diffìrenza di massa tra prutunu e neutruni.

Simmùli cancia

La Unioni 'ntirnazziunali di chimica pura e applicata (IUPAC), raccumanna di usari u simmùlu u pì innìcari la unitati di massa atòmica junciuta. Tuttavia, sia 'n biochimica ca 'n bioluggìa molecolari eni abitudini usari Da. Specialmenti 'n vecchi pubbricazioni eni pussibili truvari l'acronimu uma oppùru amu, oppùru la unitati di misura nun eni innìcata affattu. Chistu metodu era giustificatu 'n passatu ca trasuta dâ massa atòmica rilativa ca, essennu nu rapportu tra la massa assoluta di l'atomu o dû cumpostu sutta isami e la unitati di massa atòmica, duvìa essìri na quantitati adimensionali.

Fatturi di cancìamentu cancia

1 u = 1/NA g/mol = 1/(1000 NA) kg/mol
1 u ≈ 1,660 538 921 × 10−27 kg
1 u ≈ 9,310 986 964 × 108 eV/c²

A mole eni definibbili comu nu nummàru di moleculi ca mediamenti pisanu x unitati cuntinuti 'n x grammi di chidda sustanza. Quinni la unitati di massa atòmica cuincidi esattamenti cu la unitati di misura grammu/mole:

1 u = 1 g/mol

Pì esempiu, a massa molecolari di l'acqua eni 18,01508 u ossia 18,01508 g/mol; nto stissu modu, 1 g di acqua cunteni 1 g x NA/18,01508 g/mol ≈ 3,3428 × 1022  molecoli.

Storia cancia

U chimicu ngrisi John Dalton fu u primu a suggìriri di usari a massa di nu atomu di idroggìnu comu riferimentu nto cunfruntu dî massi di atumi e cumposti chimici. A scelta carìu inizialmenti ncapu a l'atomu di idroggìnu picchì chistu era u primi dâ tavula piriodica, ma si rivelò 'n secuitu inadeguata picchì chistu elementu nun si cumminava facilmenti cu tutti l'avutri e nun cunsintìa quinnì cunfrunti diretti. U fisicu ngrisi Francis William Aston, l'invinturi dû spettrometru di massa, cunsigghiò 'n secuitu di usari comu campiuni 1/16 dâ massa di nu atomu di ossigginu-16.

Prima dû 1961, la unitati di massa atòmica usata 'n ambitu fisicu fu dìfinita comu 1/16 dâ massa di nu atomu di ossigginu-16, ma la unitati di massa atòmica 'n ambitu chimicu fu dìfinita comu 1/16 dâ massa media di nu atomu di ossigginu (tìnennu quinnì cuntu di l'abbunnanza di divìersi isotupi di ossigginu prìsenti 'n natura). Chista ambiguitati fu chiaruta nto 1960 da l'Unioni 'ntirnazziunali di chimica pura e apllicata facennu trasìri l'attuali dìfinizioni di unitati di massa atòmica junciuta.

Talìa puru cancia

Lijamenti di fora cancia