Vettura euclideu

vitturi di nu spazziu vitturiali Euclidèu
(Rinnirizzata di Vettura)

Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.

abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n calabbrisi di Catanzaru (CZ), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard, vidi Vitturi.



Nu vettura esta, 'nta hisica, n' elemento geometricu caratterizzatu da quatthru hattori:

  • modulu o 'ntesità (cchi esta u hattora numericu);
  • direziuna (a retta subba cui si trova u vettura);
  • verso (u senzu versu cui esta direttu);
  • e puntu d' applicaziona d'a grandezza hisica.
Illustraziona 'e nu vettura

Siccomu i leggi hisici 'on ponnu dipendira d'e sistemi 'e coordinati applicati, 'nta hisica si usanu i vetturi 'ppemma si rappresentanu i grandezzi hisici.

Proprietà d'e vetturi cancia

I proprietà principali d'e vetturi sunnu:


1) 'a summa 'e vetturi duva u vettura 'cchi s'ottena ava 'ppe modulu 'a summa algebbrica dell'intensità d'e vetturi mentre 'ppe chiddhu 'cchi riguarda u versu e 'a direziuna ci sunnu diversi metudi grahici, ma i 'cchiù usati sunnu

u metudu d'o parallelugramma (duva dui vetturi venanu disposti 'n modu da hara concidira i dui punti d'applicazioni, ppo' vena tratthrata 'na linea parallela 'a lu primu vetturi e 'na linea parallela a lu secundu vettura, e a diagonala d'o parallelugramma esta u vettura dittu u' risultanta d'a summa )

 


e u metudu taccu-punta (duva tutti i vetturi 'e summara venanu jungiuti, unu 'a la vota, unu appressu all'atru 'mmodu 'cchi duva hiniscia u primu vettura cumincia u secundu, duva hiniscia u secundu cumincia u terzu e 'ccussi via; u risultanta s' ottena jungendu u primu 'cchu l'ultimu);


 
n'atru esempiu.

2) u prodottu de nu scalara 'ppe nu vettura duva s'ottena nu vettura 'cchi ava 'ppe modulu u prodottu numericu tra u scalara e l'intesità d'o vettura, e direziuna e versu d'o vettura ('sta proprietà vetturiala goda d'a proprietà distibutiva)

  ,
 ;

 

3) u prodottu scalara fra vetturi duva s'ottena nu scalara applicandu 'a relaziona

 

('sta proprietà vetturiala goda d'a proprietà commutativa e de chiddha distribbutiva)

[Attenziuna! si dui vetturi sunnu ortogonali u prodottu scalara esta nuddhu];



4) e u prodottu vetturiala fra vetturi duva s'ottena nu vettura 'cchi ava 'ppe modulu u risurtatu d'a relaziona

 
 
u cerchiu 'ccu 'a crucia indica 'ppe convenziuna u vettura nescenta, l'atru chiddhu entranta

mentra 'a direziuna e u versu d'o vettura sunnu determinati 'ccu 'a regula d'a manu destra (secundu a quala sà ddhe' seguira 'ccu 'a manu destra 'a subbappusizziuna d'o primu vettura sull'atru e quindi direziuna e versu sunnu 'ndicati d'o pollicia; si u pollicia esta rivoltu versu u fogghju u vettura si dicia entranta mentre si avvena u cuntrariu u vettura esta nescenta ).

Scomposiziona 'e nu vettura cancia

Nu vettura pò essara scrittu comu prodottu d'o modulu 'ppe u versura relativu (u versura esta nu vettura unitariu 'cchi indica versu e direziuna d'o vettura a ccui esta legatu).

  duva  , ccu  .

Vuci correlati cancia

Fìsica
Acùstica | Astrofìsica | Elettrumagnetismu | Fìsica nucliari | Fìsica dî particeddi | Miccànica (fìsica) | Miccànica quantìstica | Òttica | Tiurìa dâ rilativitati | Termudinàmica