Wikipedia:Sondaggi/Archiviu

La prima dicisioni cancia

L'articuli diterminativi cancia

Usamu li formi cchiù littirarî? P'asempiu: lu, la e li. L'altirnativa è u a i.

Pro lu, la, li cancia

  1. --pippudoz 04:57, 11 Maiu 2005 (UTC)
  2. --User:Gmelfi
  3. --User:VingenzoTM Sugnu d'accordu cu sti formi di l'artìculi ditirminativi... lu patri, la matri, li picciotti ... :ma la vera dumanna è chistu.. :omu scrivemu li formi plurali? L'amici o li amici ... l'occhi o li occhi ... li ucceddhi o l'ucceddhi? Ricordu ca cc'era na gran discussioni di sti formi. Pi simplificari l'urtugrafìa cridu ca putemu scrìviri sempri l' + vucali... plurali o nun plurali. Ricordu ca Ninu Russo dissi na cosa simili di cuali veni citata di nu scritturi sicilianu (macari Pitrè). Chi nni pinzati? Nun penzu ca putemu scrìviri li formi u, a, i. Tuttavìa criu ca putemu usari l'accentu circunflessu pi jùncirili cu li pripusizzioni (di + u > dû, cu + i > chî, pi + a > pâ, nta + i > ntê, etc.). Nun prifirisciu sempri sti cuntrazzioni picchì mi pàrinu lurdi cuannu vennu scritti nni testi impurtanti. In ingrisi li pruffissuri si dìcinu nun usari li cuntrazzioni nna la littiratura. Criu ca è na littiraria rèula univirsali. Pi la puisia, li cummirsazzioni, l'òpiri, si pò scrìviri accussì, ma pi li ducumenti impurtanti, ufficiali, storici, o pi n'enciclupèdia macari avemu scanzari li cuntrazzioni.. chi nni diciti?
  4. --User:Giusi Sugnu daccordu: pi na nciclupedia criu ca fussi chiù opportunu non usari li contrazzioni. Pirtantu sugnu pro "lu", "la", "li"; pro "l'"; e puru pro "di lu", "di la", "di li", "cu la", "cu li" etc...
  5. --Pippu 10:11, 16 Maiu 2005 (UTC) L'articuli s'hannu a scriviri cumpreti. Li cuntrazionu sunnu usati nta la lingua parrata. Mi trovu d'accordiu cu VingenzoTM pi jùnciri li pripusizzioni cu l'articuli.

Contra lu, la, li cancia

  1. 0

Dicisu cancia

Usamu: lu, la, li e l' nta wikipedia.



La sicunna dicisioni cancia

L´Alfabbetu Sicilianu - Tinemu la ´j´? cancia

Finadora, iu e Peppi nun usamu la ´j´. Ogni tantu penzu ca fussi na bon´idia, ma accamora cuntinuu comu accuminzài. Truvamu la ´j´ ntâ grammàtica di Pitrè, scritta ntô 1875. Videmma Meli e Martogliu l´ùsanu. Dunca, putemu diri ca in finu â prima mitati dû Seculu XX, la ´j´ si truvava ntâ lingua scritta. Nnî primi edizzioni di Piccitto nun si trova, ma cumpara nnî vulumi IV e V. Zoccu voli diri? Piccitto dicisi di nun usàrila, ma li studiosi ca cci accabbaru dicìsiru di tinìrila. Ntâ grammàtica di Bonner nun si vidi, mancu ntô dizziunariu di La Rocca. Comu putemu vìdiri, nun si tratta di na dicissioni fàcili. Pi cunchiùdiri, pozzu iùnciri ca pâ maggiuranza dî casi, viramenti, nun cc´è bisognu. Ma, pî palori comu ´jiri´, ´jìnchiri´ e ´jinnaru´, mi pari ca sti formi sunnu megghiu chi ´iri´, ´ìnchiri´ e ´innaru´. Stu fattu diventa ovviu quannu videmu la coniugazzioni du passatu rimotu di ´(j)iri´: ´ivi´ (o ii?!), isti, iiu o îu, ecc. Usannu la ´j´, sta cuniugazzioni diventa chiui pulizziata: ´jivi´ (o jii), jisti, jiu, ecc. Chistu n'abbasta pi dicìdiri di tinìrila? Nun lu sacciu, pi chistu aspettu a li vostri voti - e iu vaiu tranquilmenti câ maggiuranza!

Niutrali: - --pippudoz 01:44, 12 Maiu 2005 (UTC) - l'autra cosa ca vogghiu agghiunciri e ca ora ora vitti lu novu innu sicilianu. Nun sacciu siddu cci havi nu status ufficiali, ma usa la "j". Siddu nn'avemu un innu sicilianu ufficiali - forsi cci avemu a renniri cuntu. Ma tiniti accura - usanu bedhu mmeci di beddu!

Pro la "j" cancia

  1. --User:VingenzoTM Sugnu d'accordu cu chiddhi ca dìcinu li cosi sunnu megghiu senza la J, pi la simplificazzioni di l'urtugrafìa, etc. Tuttavìa è difficili pi lassarila jiri. Mi sentu ca cu la J è pirduta na parti di nostru linguaggiu, nostra storia, etc. Lu dutturi Ducibella (linguista) scrissi di stu suggettu. Iddhu addumanna s'iddhu stu finòminu è n'ivuluzzioni naturali o a causa di l'influenzi di l'italianu. Nuddhu sapi pi sicuru. S'iddhu scegghiemu ritènirila, avemu a fàciri la cura comu, cuannu, e unni lu scrivemu. Vitti cuarchi cosi comu miju, tija, e itajano ... nun pozzu èssiri d'accordu cu simili cosi.
  2. ----Pippu 07:08, 12 Maiu 2005 (UTC) Sugnu pi manteniri la j picchì mi pari un tagghiu originali da nostra lingua, e si ncontra nta tanti scritti, poesii, cunti e romanzi in sicilianu. Iu poi haiu macari un mutivu affettivu pu nomu di me paisi, Moju, ca nta tanti pubblicazioni in italianu veni cangiatu in Moio.
  3. ----User:Sarvaturi 01:50, 17 Maiu 2005 (UTC) Pippu avi raggiuni. Sugnu d'accordu pi teniri la j pirchì si ncontra ntê mutti, prijeri, tiesti, puisii e cunti n sicilianu, e macàri pirchi' l'attruvamu ntê nomi di lochi siciliani comu : Letojanni, Mojo Alcantara, Mezzojuso, San Giuseppe Jato, Raccuja, Joppolo, e Judica. Ju l'usa spissu la j comu n "prijeri" (prigheri).
  4. ----User:Giusi Pirchì sugnu a favuri di l’usu di la J (sippuru non l'haiu usata ntâ Wikipedia pi rispettu di li reguli ca ni dettimu): 1. Tantu p’accuminzari, una lingua nun po’ scurdarisi la so tradizzioni litteraria: Meli, Martoglio e tanti autri auturi siciliani, dû passatu e dû prisenti, hannu sempri usatu la J. 2. Ma non è sulu quistioni di tradizzioni: la J havi na funzioni spicifica e pratica. Pigghiamu li palori isula, istrutturi, isca; criu ca nuddu putissi lamintàrisi s’iddu usassimu l’articulu determinativu apostrufànnulu: l’isula, l’istrutturi, l’isca. Pigghiamu, mmeci, li palori iornu, iocu, ioia; puru iddi accuminzanu cu la “i” eppuru ni parissi pi daveru stranu scriviri l’iornu, l’iocu, l’ioia; la sula forma ca putissimu accittari fussi lu iornu, lu iocu, la ioia. Certu, occadunu putissi diri ca è comu ntô talianu, l’articulu determinativu s’apostrufa sulu prima di li palori c’accuminzanu pi “i” cu appressu na cunzunanti; s’iddu appressu dâ vucali “i” ci fussi n’autra vucali, allura non si metti l’apostrufu (lo iodio, la iattura, la iena, etc.); n sustanza s’avissi a fari n’eccezzioni. Iu m’addumannu e v’addumannu: chi è chiù cumplicatu, usari la J o aviri reguli cu eccezzioni? Ma l’eccezzioni non fineru: si non si usassi la J s’avissi a considerari n’autra eccezzioni, non sulu chidda ca vìttimu supra: li palori immu, iditu, inestra, etc. non prisentanu vucali doppu di la “i” iniziali. Eppuru vuautri dicissivu l’immu, l’iditu, l’inestra?!? O non fussi megghiu diri lu immu, lu iditu, la inestra?!? Allura avissimu ad aviri puru eccezzioni pi ogni singula palora ca lu necessita o sapiri quali palori, ntra chiddi c’accuminzanu pi “i”, avìa originariamenti na “g” pi davanzi dâ “i” (immu di lu latinu gimbus, iditu di lu latinu digitus c’addiventa giditus, inestra di lu latinu genista). Chiù cumplicatu usari la J o aviri tutti sti eccezzioni? Chiù cumplicatu usari la J o ricurdàrisi e sapiri tutti li palori ca ntô latinu accuminzavanu cu la “g”?!? Lu stissu discursu si putissi fari cu l’articulu ndeterminativu fimmininu “una”; putissimu accittari “un’isula” ma mai “un’iurnata”, “un’inestra” (chiuttostu dicissimu “na iurnata”, “na inestra”). Ma l’argumenti non fineru: è puru quistioni di pronunzia. V’addumannu: comu pronunziati un’isula, un istrutturi e comu pronunziati un iornu, un iocu, un iditu? La “i” la pronunziati di la stissa manera? O quannu la “i” avissi a essiri “j” (jornu, jocu, jiditu) la pronunzia è diffirenti? Iu criu ca sì, la pronunzia è differenti. Fin’a stu mumentu haiu trattatu di l’usu di la J sulu nta l’iniziu di palora (sustantivi). Iu criu ca amu a trattari l’usu di la J argumentu pi argumentu. Quannu haiu n tanticchia di tempu libbiru mi piacissi dari la me opinioni supra l’usu di la J nta l’iniziu di li verbi ca la necessitanu; e doppu trattari puru di l’usu di la J nta lu menzu di li palori.
  5. --User:Agrigentosicula Sugnu pi la j a lu centu pi centu. Cci sunnu tanti palori c'annu pronunzia strana strana e pi chiddi abbasta sulu la j.

Contra la "j" cancia

  1. --User:Gmelfi pi la simplificazzioni di l'ortografia.


Dicisu cancia

Usamu la "J" nta wikipedia.


La terza dicisioni cancia

Giugnettu o lugliu? cancia

Pro giugnettu cancia

  1. --pippudoz 04:47, 11 Maiu 2005 (UTC) - Picitto dici: giugnettu veni usatu nta quarchi banna di Missina, Catania, Sarausa, Nissena, Girgenti e Trapani, ma lugliu è cchiù univirsali. È na dicisioni difficili, ma pi mia, assiddu sempri la forma chi mi pari cchiù siciliana e menu taliana.
  2. --User:VingenzoTM Nun vogghiu pariri comu un purista, ma sicunnu a Pirandello sta forma era la cchiù parrata in tutta la pruvìncia Girgintana. Sacciu ca iddhu scrissi un centu anni d'arreri. Ma cu st'idea, cuali lingua vulemu prumòviri ... l'italianu o lu sicilianu? Lu dutturi Ducibella e l'autri linguista scrìvinu puru ca 'giugnettu' era la forma cchiù canusciuta nta tutta l'ìsula. Sta palora è unicamenti la nostra. A l'autru latu, lu gruppu cunsunanti -GL- nun è sicilianu. In sicilianu, lu latinu li > gghi o ggi. Filius > figghiu, figgiu. In Girgenti si senti filiu o macari veni scrittu megghiu comu filju, ma la GL è tipicu di l'urtugrafìa italiana. Lu sicilianu vinni di latinu.. nun vinni di l'italianu. Comu putemu scrìviri lugliu? Armenu luliu e lugghiu mi pàrinu cchiù siciliani.
  3. ----User:Sarvaturi 2:04, 17 Maiu 2005 (UTC) Mi piaci tantu la palora "giugnettu" picchi è na palora furastera ("Jugnet" zoè "luglio" 'n francisi anticu) sicilianizzata. Dunca è na sicilianitati c'avemu di manteniri ! Nun mi piaci "lugghiu", è truoppu talianu ! E u sicilianu nun è nu dialettazzu !
  4. --User:Agrigentosicula Mi praci PURU A MIA giugnettu. Lu sicilianu unn'è dialettu.. picchì avemu at usari li palori talianizzati?

Pro lugliu cancia

  1. --User:Gmelfi Puru ca esisti a cocca banna, nta vinticinc'anni passati n Sicilia nun aggiu ntisu mai giugnettu.
  2. --Pippu 09:58, 16 Maiu 2005 (UTC) sidd'è veru ca gl nun evi sicilianu, a parola lugliu evi sicuramenti cchiu usata.

Dicisu cancia

Jemu cu giugnettu.


Quarta dicisioni cancia

Pro cchiù, ccà, ddà cancia

Piccitto havi sti formi. Bonner mostra cchiù e ccà (nun havi ddà addrittura).

  1. --pippudoz 04:57, 11 Maiu 2005 (UTC)
  2. --User:Gmelfi
  3. --User:VingenzoTM Criu ca impurtanti è riduppiari li palori munusillabici truncati. P'ascempru, avemu lu latinu .. plus > sicilianu plui > chiui. Oi la forma cumuni è truncata, comu l'italianu più. Macari la nostra forma truncata è n'italianìsimu.. nun lu sacciu. Tuttavìa di Ducibella a Bonner, cc'è l'accordu ginirali pi scrìviri sti palori riduppiati.. ccà, ddà, ma ddu/dda/ddi (chiddu/a/i), ssu/ssa/ssi (chissu/a/i), ca (chi). Si pò puru scrìviri chiui o cchiù. Nun lu sacciu cuali mi piaci cchiù.
  4. --Pippu 07:21, 12 Maiu 2005 (UTC) Nun sacciu si è correttu ca la lingua parrata suprania accussì la lingua scritta, però è certamenti veru ca nta la lingua parrata sunnu doppi. Ci pò lassari libirtà di scelta? ::Ciau Pippu - a mia nun fa tantu diffirenza quali dirizzioni jemu, sunnu tutti uguali (secunnu a mia), ma...nun putemu usari diversi formi di paroli cumuni comu chissi ntra n'enciclopedia. Dunca, pruvamu truvari quali formi sunnu cchiù accittabbili largamenti, e jemu tutti quanti cu sta forma. Accussì, putemu mustrari lu munnu n'enciclopedia di n'ottima scrempa. L'autra cosa, è forsi na cosa bona distinguiri tra ca e ccà; e dâ e ddà. Ma sugnu d'accordu ca cci sunnu tanti asempi unni putemu jiri tranquilmenti cu dui or tri formi. Salutamu. --pippudoz 03:28, 15 Maiu 2005 (UTC)
  5. --User:Sarvaturi
  6. --User:Agrigentosicula Sugnu pi chistu.

Pro chiù, cà, dà cancia




Prunomi:

Pro cci, nni cancia

Piccitto duna prifirenza a cci ma usa nni e ni ugualmenti. Bonner usa cci e nni comu avverbu - mu usa ni comu prunomu (prima pirsuna plurali).

  1. --pippudoz 04:57, 11 Maiu 2005 (UTC)
  2. --User:Gmelfi
  3. --User:VingenzoTM Sugnu d'accordu cu l'usu di 'cci' sempri ... cci sunnu, cc'è, cci avìssiru parratu... Ma sugnu sulu d'accordu cu l'usu di 'nni' comu avverbu... mi nni vaiu, va ti nni!, nni aiu tri, chi nni dici?. Tuttavia, comu prunomu avemu a scrìviri sulu 'ni' pi nun cunfùnniri li dui... ni parramu doppu, ni videmu, ni sintemu, etc. Chi nni diciti? Macari nun è nicissariu. Truvai st'idèa di lu dutturi Bonner.
  4. --Pippu 10:05, 16 Maiu 2005 (UTC)
  5. --User:Sarvaturi
  6. --User:Agrigentosicula Chistu è bonnu picchì sulu una c faci "sh". E "nni" e "ni" nun sunnu la stessa palora e pi chissu na duppia n abbasta.

Pro ci, ni cancia


ma: cancia

usannu ni comu oggettu direttu e ndirettu pâ prima pirsuna plurari, p'asempiu: ni videmu, jamuninni, ni canuscemu pi tant'anni, ecetra.

Pro ni comu oggettu dâ prima pirsuna plurari cancia

Bonner l'usa accussì.

  1. --pippudoz 01:55, 12 Maiu 2005 (UTC)
  2. --User:Sarvaturi

Contra ni comu oggettu dâ prima pirsuna plurari cancia

Dicisu cancia

Usamu cchiù, ccà, ddà, comu avverbi e cci, nni comu pronomi (ma ni è pussibbili pâ prima pirsuna plurali comu oggettu).

Sicilianu littirariu classicu o sicilianu mudernu ? cancia

Carti paroli di lu sicilianu classicu si trovunu in littiratura. Giuseppi Pitrè e autri scritturi hannu scrittu in sicilianu ggià ntô diciannuvesimu seculu. Lu sicilianu comu tutti li lincui dô munnu cancia ccô tempu, e certi paroli nun si usunu cchiù. Di l'autru latu, li scritturi siciliani sunnu na rifirenza ppi tutti chiddi ca vonnu scriviri in sicilianu, e chiddi chi vonnu scriviri si trovunu spissu avanzi a dubbi e quistioni di principiu.


Cunzunanti duppricati ô principiu? cancia

Ntô sicilianu cci sunnu assai paroli c'accumenzanu chî cunzunanti duppricati, ma nun vennu sempri scritti. Nfatti, pâ maggiuranza di casi, nun scrivemu cchiù li cunzunanti duppricati ô principiu di paroli, ma cci sunnu l'êccizzioni. Dunca, quali vennu scritti duppricati? S'avi a scriviri Nun ci a fazzu cchiù o nun ci a fazzu chiù? Ppi mia e ppi tia o pi mia e pi tia? lu conu ccâ panna o lu conu câ panna?

Pripusizzioni:

Pro ppi, ccu cancia

Usati di Ninu Martogliu.

  1. --User:Gmelfi

Pro pi, cu cancia

Piccitto duna prifirenza a cu. Ccu e Ccû puntanu drittamenti a cu e . Mostra pi e ppi. La grammatica di Bonner mostra sulu cu e pi.

  1. --pippudoz 04:57, 11 Maiu 2005 (UTC)
  2. --User:VingenzoTM Ora criu ca putemu scanzari lu riduppiamentu di sti palori pi la simplificazzioni di l'urtugrafìa. Di Latinu 'per' vinni 'pi'. Tuttu e dui sunnu munusillabici. Puru nta cuarchi parti di l'ìsula si trova 'pri' di latinu 'prae', d'arreri munusillabici. Cu (pripusizzioni) vinni di 'cum' .. cu/cui (prunomu) vinni di 'cui' o 'cuíus'. Pi la maiuri parti sunnu munusillabici.. allura penzu ca putemu scrìviri ... pi o pri, cu o cui, senza li riduppiamenti.. similamenti, nun scrivemu bbonu o ttia o mmatri o ddiu... putemu, ma tanti nun scrìvinu accuddhì, è anùtili.
  3. --Pippu 09:59, 16 Maiu 2005 (UTC)
  4. --User:Sarvaturi Iu sû pi la simprificazzioni di l'ortugrafia.

L'articuli nditerminativi cancia

Accamora la grammatica brevi ammostra pû masculinu: un e nu (davanti a la "z" e la "s" mpura), e pû femininu: na e n' davanti a na vucali. Bonner raccumanna usannu un e nu' accussì, ma puru dici ca nta tanti banni usanu nu pi tutti li paroli masculini.

Pro un, nu, na, n' cancia

  1. --Pippu 12:04, 16 Maiu 2005 (UTC)

Contra un, nu, na, n' cancia

  1. --User:Gmelfi Iu pensu ca ppu masculinu s'avissi a usari sempri nu.
  2. --User:VingenzoTM Sugnu d'accordu cu GMelfi. Prima usava li formi cu "nu" pi tutti li nomi màsculi. Tannu tutti nta lu forum mi dicìanu ca s'usa 'nu' sulu prima z o s impuri. Tuttavìa in tanti paisi si dìcinu nu figghiu, nu libbru, nu jornu, ecc. Nun lu sacciu cuali è megghiu. Nun cc'è na rèula furmali. Tutti si fannu comu si vonnu. Ma comu na lingua unificata, scrivemu li nostri artìculi innitirminativi comu l'italiani o no? Penzu ca avemu scrìviri.. na famigghia, n'amicu, n'amica .. pi lu màsculu nun sacciu cuali è megghiu.. certu si scrivi nu studenti, nu zitu, ma... un libbru o nu libbru, un diu o nu diu? Scrivemu li formi cchiù canusciuti nta la maiuri parti di l'ìsula o li formi cchiù traddizziunali o li formi cchiù simili a l'italianu? Chisti sunnu li nostri scelti. Ma vulissi usari nu, na, n'.
  3. --pippudoz 04:57, 11 Maiu 2005 (UTC) - mi canciai pinioni! Puru iu ntâ nostra parrata usamu nu pi tutti li paroli masculini, e forsi si tratta di na forma cchiù siciliana. Anzi pò teniri na certa simmitria, avennu nu, na e n' - chissu mi piaci!
  4. --User:Sarvaturi Si', megghiu nu picchi è cchiui sicilianu !
  5. --User:Agrigentosicula E' megghiu usari nu tuttu lu tempu.

Niutrali cancia


Uttùviru o ottùviru? cancia

Giusi nn'havi datu lu cunzigghiu di jiri cu ottùviru mmeci di uttùviru. Piccitto havi tutti dui. Ottùviru havi la "o" inaccintata, ma chissu succedi spissu ô principiu di paroli. Iu mi sentu niutrali e nautra vota vaiu câ maggiuranza. --pippudoz 03:28, 15 Maiu 2005 (UTC)

Pro uttùviru / attùviru cancia

  1. User:VingenzoTM Sicunnu a mia chistu è suprattuttu lu prubblema cchiù gravi cuannu si parra di n'urtugrafìa siciliana unita. Ma comu si rapprisìntanu li sillabbi instàbbili? Chiaramenti comu dissi a Giusi, la palora avi la radici latina d'uriggini sanskrit o di n'antica lingua innu-iurupeu. Pi citari zoccu lu dutturi Ducibella scrivi di lu dialettu Palirmitanu, cci sunnu li formi di li misi cu l'uriggini latini d'iddhi:

septembrem> septembrius> settèmmiru / settembru

octobrem> octobrius> ottùviru / ottubru

novembrem> novembrius> novèmmiru / novembru

decembrem> decembrius> dicèmmiru

Sicunnu a li linguisti Giuseppe Ducibella e Heinrech Schneegans e lu dutturi Hüllen, in sicilianu ginirali, lu gruppu sm > sim (katapràsima, àsima, Kòsimu, spàsimu). Puru lu gruppu, mbr > mmir (mèmmiru, ùmmira). Accussì si tròvanu li formi diversi. Tuttavìa sunnu chiuttostu cumuni in sicilianu li formi cu MM immeci di MB comu si sapi. Sicunnu a Pirandello li misi di l'annu inclùdinu jinnaru, (febbraio, marzo e Aprile nun sunnu scritti) maju, giugnu, giugnettu (lugliu), agustu, sittèmmiru, ottùviru, nuvèmmiru, e dicèmmiru. Iddhu scrissi ca immenzu di la littra r e nu labbiali cc'è l'apintesi di la littra i. Si trova accussì in tanti parti di sicilia mèmmiru immeci di memru (membru). Autrimenti si tròvanu li formi cchiù vicinu a ddhi formi italiani: Ottuvru, Nuvemru, Dicemri.

Criu ca li primi formi fannu parti di lu sicilianu traddizziunali mentri ca l'autri fannu l'italianìsimi. L'autri misi nun sunnu discuti picchì tanti sunnu d'accordu di li formi jinnaru, frivaru, marzu, aprili, maju, giugnu e agustu o aùstu.

Ma pi turnari a lu prubblema di li vucali instàbbili o inaccintati ... pi la maiuri parti, nna li palori di lu protu-sicilianu (chiddhu ca vinni doppu lu sicilianu anticu) si tròvanu li palori ca canciàrunu in cunfurmitati di lu sistema sicilianu vucali (a, è, i, ò, u).

Pi la maiuri parti di sicilia, sicunnu a De Gregorio e Ducibella, instàbbili e > i ... seniorem > signuri ... e, i + n > an ... inutilis > anùtili ... in medio > ammenzu ... incontrat > ancuntra ... invitum > ammitu ... e + b, t, kw, ll > a ... aeternus > aternu ... eboreum > avòliu ... Hebraeus > Abbrèu ... telefono > talìfinu (sicunnu a Piccitto) ... doppu li cunzunanti labbiali e > u … Philippus > Fulippu … de mane > dumani … de mandare > dumannu, (ad)dummannari … silvestrum > sulivestru … quaestorem > custari … penicellus > punzeddhu … vitellus > vuteddhu … e > a … extractus > astrattu … exemplus > ascempru, asempiu … aequalis > ahuali … tentationem > tantazzijoni … e > i … regina > riggjina … peccatu > pikkatu … fenestra > finistra … o + l, r, n > a … oliva > aliva … oleastrum > aggjastru … vostra senior + ia > vassìa, vassa, assa … horologium > rraloggiu … odorem > aduri … hoc anno > aguannu … occasionem > akkassioni … oboedientis > abbidienza … omnis (et) unus > agnunu, agnadunu … objectum > aggettu … offendit > affenni, affènniri, affisu … offertus > affrutu … obsequie > assèkuii … cognoscere > kanùxiri … o > u … octaginta > uttanta … ocul(us) + ata > ukkiata … ung(ula) + ata > ugnata … cognatus > kugnatu. In Girgenti, Pirandello scrissi ca e + p > ap ... sepoltura > sapurtura (immeci di sipurtura)... e + r > ar ... servare > sarbari ... Erasmus > Aràsimu ... errorem > arruri ... esercizio > sarciziu ... numerus > nùmaru ... i + r, o + r > ar ... silvaticum > sarvaggiu ... tortucam > tartuca ... Cristoforus > Cristòfaru ... r + e > ra ... representare > rapprisintari ... recolligere > raccògghiri ... cuarchi vota ro > ra, horologium > raloggiu) ... e, o, i + n > an ... inutile > anùtili ... ignorantem > agnuranti ... sternuto > stranutu ... cognoscere > canùsciri ... deshonoratus > disanuratu ... Immacolata > Ammaculata ... memoria > mamòria ... a(e) > a, ai ... aetatis > aitati, aitai ... aeternus > aternu ... exsistere > assìstiri ... aequalis > aguali … aestatis > astati (sicunnu a Piccitto).

Cci sunnu tanti tanti autri asempi. Zoccu vogghiu mustrarivi è sempri la lingua a sicilianizzata li palori. Oi li palori italiani tràsinu la nostra lingua, e cu la canuscenza di l’italianu di chiui e chiui siciliani cc’è na tinnenza di scanzari la palora siciliana in favuri di la palora italiana. Si vulemu mantèniri lu sicilianu e lu so sistema vucali tannu avemu truvari n’ùnicu modu pi unificari lu sicilianu. Mentri ca avemu ottùviru (di latinu octobrius < octobrem), comu scrivemu sti vucali dèbbuli? Si scrivemu simplicimenti ottùviru, tannu picchì nun scrivemu accomenzari, esempiu, volemu, nonnu, giornata, fenestra, conosciri? Sapemu ca sti palori sunnu scritti asempiu, vulemu, nannu, iurnata, finestra, canùsciri. St’asempi rapprisìntanu lu sistema vucali di lu sicilianu. Li vucali dèbbuli càncianu divirsamenti e di situazzioni diversi. Tuttavìa cu li palori muterni, l’influenzi italiani, e la canuscenza di l’italianu, cc’è na sustituzzioni ignuranti di li veri palori siciliani. Lu sacciu ca la lingua canciava e sta canciannu sempri, ma lu sicilianu addivinta nu dialettu di l’italianu… e cuali lingua vulemu sparagnari?

Iu penzu ca fussi megghiu si putemu ricanùsciri stu sistema vucali. Cu l’asempi pricidenti, cc’è abbastanti signu pi stabbiliri accussì nu sistema, chiddhu ca assisti ià. Prupognu nu stabbilimentu di na rèula ca ricanusci stu sistema ùnicu. Criu assai assai ca na rèula o nu gruppu di rèuli pò spiagari stu prubblema. La mancanza di na rèula lassa lu sicilianu èssiri scrittu lordu e miscatu cu li palori siciliani e italiani. Allura, prupognu l’usu di uttùviru. Mi sentu ca impurtanti è rapprisintari la littra O iniziali e inaccintata cu la littra U. Nun si pò fari sempri acussì cu la littra O, ma funziona beni di stu casu. Fa parti di nu sistema tradizziunali di l’urtugrafìa siciliana. Senza n’accadèmia siciliana, si vulemu uniri nuiàutri li dialetti siciliani, avemu a studiari siriamenti lu stabbilimentu di li rèuli pi lu sistema vucali. Putemu macari spiagari stu prubblema tra nuiàutri pi menzu di Wikipedia! Pò addivintari nu veru sìmmulu pi l’autri ca vonnu scrìviri strittamenti la lingua siciliana. Senza na rèula chiara pi lu trattamentu di li vucali dèbbuli, inaccintati, e instàbbili, jemu a cunfruntari sempri na duzzina di formi di la stissa palora:


innàru, gginnaru, ignaru


frivaru, fivaru, filivaru, filuvaru, firuvaru, fribbaru, frivareddu, frivvaru, fruàru


marzu, maìzzu, massu, mazzu


aprili, apriri


màiu, maggiu


ggiùgnu


lùgliu, lùgghiu, lugnu, ggiugnettu, ggiugnièttu, ggiugnìettu, ggiugnìattu, ggiugnittu


agustu, a(g)ustu, austu


sittembri, sittembru, sittèmburu, sittèmmaru, sitèmminu, sitèmmiri, sittèmmiru, sittèmmuru, sittemri, sittìammiru, sittièmbri, sittièmbru, sittièmmri, sittièmmiru, sittièmmru, sittièmmu, sittièmmuru, sittìmmiru, sittìmmri, sittimmru, sittìmmuru, sittimpru, suttèmmiru, suttièmmiru, suttièmmuru, settembri, settembru, sittèmminu, sittèmmiri


ottòviru, attòuru, attòviru, attòvuru, attùvaru, attùviru, attuvru, ottavru, ottòuru, ottovri, ottovru, ottòvuru, ottùaru, ottuòviru, otturu, ottùuru, ottùviri, ottùviru, ottuvri, ottuvru, ottùvuru, uttòuru, uttòviru, uttovru, utturu, uttùuru, uttùvaru, uttùviri, uttùviru, uttuvri, uttuvru, uttùvuru, (cchiù ricenti) ottobri, attobri, ottobbi, ottòbbiru, ottobri, ottubri, ottubbru, ottubri, ottubru, uttubbri.


novèmmiru, novèmmuru, nïèmmuru, novèmmaru, novèmmiri, novièmmiru, novìmmiru, novimmri, novimmru, nuvèmmiri, nuvèmmiru, nuvemmru, nuvèmmuru, nuvièmmaru, nuvièmmiri, nuvièmmiru, nuvièmmri, nuvièmmru, nuvièmmu, nuvièmmuru, nuvìmmiru, novembri, novembru, noèmbri, novembi, novièmbri, novimpru, nüembri, nuvembri, nuvembru, nuvièmbri, nuvièmbru, nuvimpru


dicèmmiru, diçèmbiru, dicembri, dicembru, diçèmmiri, ddicembru, diçèmmri, dicèmmuru.

Pro ottùviru cancia

  1. --User:Giusi. A parti ca ci sunnu assai vocabbularî ca hannu sulu "ottuviru", lu mutivu principali pi lu quali sugnu partitaria di sta forma è ca veni di lu nummiru ottu + sanscritu vâra (= tempu scigghiutu) e non mi parissi bonu canciarici la "O" a lu numerali ottu: lu lassassi accussì pi com'è.
N'argumentu bonu - nun lu sapevi. --pippudoz 23:59, 15 Maiu 2005 (UTC)
  1. --Pippu 12:07, 16 Maiu 2005 (UTC)
  2. --User:Sarvaturi Nun canuscia uttuviru, ma ottuviru.

Neutrali cancia

  1. --User:Gmelfi. Lu mè dizziunariu tascabili (Martin and C.) dici ottubri. Nun sacciu quantu è affidabbili, ma ottubri è cchiù vicinu a ottuviru. Però aggiu vistu su google chi ci sunnu na vintina di paggini di uttuviru e na vintina di ottuviru. Na dicina di paggini cuntenunu ottubri. Perciò nun sacciu propria chi scegghiri
scrivi --User:Giusi: Si circati "uttuviru" nta Google, ma sulu ntê paggini ca pruveninu di l'Italia, putiti addunarivi ca non nesci mancu na paggina. Chistu voli diri ca quasi tutti li paggini ca nèscinu nta Google sunnu dâ nostra wikipedia o di siti ca a idda fannu riferimentu. Cu chissu non vogghiu diri ca la forma "uttuviru" è sbagghiata, sulu ca è na forma menu usata, menu tradizziunali.
  1. --User:Agrigentosicula Tutti e dui sunnu sbagghiatti. E' megghiu usari: uttòviru.