Àulu Persiu Flaccu

Àulu Persiu Flaccu (Vulterra, 4 di dicèmmiru 34Roma, 24 di nuvèmmiru 62) fu nu pueta satìricu rumanu di l'Etati Mpiriali, ca facìa parti di lu stuicìsimu.

Àulu Persiu Flaccu

Biugrafìa cancia

Lu pueta nascìu a Vulterra, Etruria, avveri lu 34, di na famigghia binistanti, no di urìggini nòbbili, ma ca appartinìa a l'òrdini di li cavaleri. A l'etati di dùdici anni si trasfirisci a Roma ppi attintari li lizzioni di canusciuti maistri, comu Quintu Remmiu Palimoni. Doppu sulu quattr'anni addiveni discìpulu di lu filòsufu stòicu Luciu Anneu Curnutu, di cui è dibbitori nun sulu ppi la duttrina stòica ma macari picchì cci fici canùsciri ntillittuali comu Lucanu, Sèneca, Trasea Petu, Cesiu Vasciu, ca lu nfluinzaru assai sutta ogni aspettu culturali. Persiu avìa nu caràttiri cchiuttostu sinzibbili e risirvatu, ccu na bona dosi di forti cuntinimentu murali, si vota tuttu paru ppi li sò studi, sustinutu di la matri, di la soru e di na zia paterna, nti la sò bibbliuteca ca avìa cchiossai di sitticentu libbra.

Nti lu 62 d.C. mori nti na villa avveri La Spezzia, sicunnu certiduni ppi na gravusa malatìa ca cci pigghiau lu stòmmacu, a sulu vintutt'anni. Sta nutizzi pirò, sicunnu àutra, nun pò èssiri pigghiata ppi vera picchì è pinzata vardannu a li sò stissi sàtiri: la sò morti putissi èssiri sulu na sprissioni mitafòrica ppi diri ca lu pueta tinìa luntanu d'iddu lu vizziu. La sò òpira vinni 'n sècutu rivisiunata di Cesiu Vasciu e Luciu Anneu Curnutu prima d'èssiri pubbricata; assai parti ritinuti piriculusi ppi lu sò caràttiri pulèmicu contru la pulìtica di Nironi, hannu statu ppi chissu livati.