L' alpinismu è n'attività spurtiva chi si basa supra la capacitati di acchianari ntê muntagni cu l'aiutu di attrezzi e accissori adiquati, suli o n cumpagnia.

Aplinisti n curdata.

La parola diriva di la catina di l'Alpi, n cui li primi spirenzi di alpinismu fu fatti, n particulari già ntô XVIII sèculu dû naturalista e giuloggu svìzziru Horace-Bénédict de Saussure.

L'alpinismu si pràtica raramenti a sulu, pi li pirìcula chi s'apprisèntanu. Svurgiutu n cumpagnia, la cumpagnia pigghia lu nomu di di curdata, dû fattu ca li pirsuni sunnu tinuti l'una a l'autra cu na corda di sicurezza n casu di sciddicatina.