Anidridi carbònica

cumpostu chìmicu
(Rinnirizzata di Anidridi carbonica)
Li liami di l'âtomi di carbòniu e ussìgginu ntâ mulècula di anidridi carbònica.

Definizioni e Giomitria moleculari cancia

L'anidridi carbònica (biòssidu di carboniu, pâ IUPAC) é nu cumpostu sèmplici dû carbòniu e pirciò fa parti di la chìmica nurgànica. Havi fòrmula CO2 e esti furmata d'un àtumu di carbòniu (sìmbulu chìmicu C) e di dui àtumi di ossìggenu (sìmbulu chìmicu O). La sô struttura si po' rapprisintari, semplicimenti, di sta manera: O=C=O (l'àtumu centrali di carbòniu havi dui duppi liami cu l'àtumi d'ossìggenu e la mulècula mustra na giomitrìa chiatta). Si usa lu tèrmini anidridi pirchì riaggennu cu l'acqua si forma àcitu (àcitu carbònicu).

CO2 + H2O = H2CO3 (reazioni d'equilibbriu).

Propriità cancia

L'anidridi carbònica veni pruduciuta, in gèniri, duranti lu finòminu di la cumbustioni, tramiti la firmentazzioni di lìquidi oppuru attraversu la respirazzioni di li criaturi viventi. La CO2 pò èssiri chiamata macari biòssidu di carbòniu e esti un gassi senza culuri, senza nuddu ciàuru e pisa chiossai di l'aria (densità = 1.52). Diventa sòlidu à -78.5 °C (si chiama, a sta timpiratura, ghiacciu siccu o nivi carbònica). Rapprisenta unu dî chiù mpurtanti gassi a effettu serra e la sô cuncentrazzioni nta l'atmosfera aumenta a tali puntu ca purrìa nfluinzari lu clima di la terra.

 
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 2007

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina