Cannila (unitati di misura)

Cannila
Nfurmazzioni ginirali
SistemaSI
Grannizzaintinsitati luminusa
EponimuCannila

A cannila, simmùlu cd, eni l'unitati di misura di l'intinsitati luminusa, definita comu l'intensitati luminosa 'n na data dirizzioni di na surgenti ca lassa radiazzioni monucrumatica a la friquenza di 540 × 1012 Hz cu intensitati radianti 'n dda dirizzioni di valuri uguali a 1/683 watt 'n nu steradiante.

Comu discrittu, a cannila eni l'intensitati luminosa 'n nu steradianti, quinni vulennu calculari u sò flussu tutali 'n tutti i dirizzioni avissimu a multiplicari u valuri pi li steradianti cumplissivi di na sfera (4π) uttìnennu quindi i lumen. Si pò ricavari quinni ca: cd = Lumen/Sr . A definizzioni eni basata su la curva di sensibilitati di l'occhiu a la radiazzioni luminosa, ca avi nu piccu appuntu attornu a li 540-550 nm.

Sebbene a definizzioni si basi su na unitati SI derivata, u watt, a cannila eni una di li setti unitati di misura basi di lu Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura.

Tipiche intensitati luminusi 'n cannili (cd) cancia

Pi dari na idea chiara di l'intensitati luminosa di na cannila si riportanu 'cca sutta qualchi esempiu:

Surgenti Putenza approssimativa
in watt (W)
Intensitati luminosa approssimativa
in cannili (cd)
Cannila i cira N/A 1 cd
Led picca luminusi decini di mW decine di mcd
Led di putenza qualchi watt qualchi cd
Lampa a incandescenza 40 W 40 cd
Lampa a incandescenza 100 W 130 cd
Lampa fluoriscenti 40 W 200 cd
Pruitturi di alta putenza decini di migghiaia di W miliuni o decini di miliuna di cd

Rilazzioni cu la definizzioni pricirenti di cd cancia

Prima dû 1979, annu 'n cui fu ntrudutta l'attuali definizzioni, a cannila era definita comu l'intensitati luminosa ni la dirizzioni perpendiculari a na superficii di 1/600 000 m² di nu corpu nivuru a la timpiratura di fusioni di lu platinu, a la prissioni di 101 325 N/m² (prissioni atmosferica standard).

U fatturi 1/683 ca cumpari na l'attuali definizzioni vinni sceltu pì fari sì ca 1 cd vecchia cuincidissi cu 1 cd attuali. A frequenza scelta eni chidda di lu spettru visibbili, prossimu a lu virdi (555,016) nanometri. L'occhiu umanu eni cchìu sensibbili a chista frequenza.

A curva di sensibilitati cancia

Pi essìri di utilitati cuncreta a cannila avi a putiri innìcari l'intensitati luminosa di na funti di luci di qualsiasi culuri. Pì esempiu na la realizzazioni di nu pannellu luminusu, dunni sunnu prìsenti dispositivi ca emettunu luci di culura diversi, s'avi aviri na misura ca innìchi comu sunnu percepiti da lu nostru occhiu.

Lu occhiu umanu nun avi a stissa sensibilitati a li diversi culura: eni massima a lu culuri virdi, sempri cchìu bassa pi lu russu e lu blu. U prubblema eni simili a chìddu di la percezzioni dì suoni, dunni veni stabilita na curva ca definisci a sensibilitati di l'aricchia a li diverse frequenze (talìa u diagramma di uguali intensitati sonora, dunni, a essìri precisi, si hannu cchìu curvi di la putenza necessaria pì aviri na uguali intensitati sonora, quinni ruvisciati rispettu a lu casu di la luminositati).

Pì li culura eni statu definitu nu standard di sensibilitati pì nu occhiu normali riassuntu 'n na curva ottenuta cu test su campiuna rapprìsentativi di la pupulazzioni umana. A curva ottenuta eni giniralmenti chiamata  . Avi valuri 1 a la lunghizza d'onda di circa 555 nm e scinni finu a 0 sia versu i lunghizzi d'onda minori, dopu u viola, sia versu i lunghizzi d'onda maggìuri, oltri u russu.

Talìa puru cancia