Etturi Majurana

(Rinnirizzata di Ettori Majurana)

Ètturi Majurana (Catania, 5 di austu 1906 - Mari Tirrenu ? , 27 di marzu 1938) fu scienziatu e granni espertu di fìsica.

Ètturi Majurana

Majurana era estremamenti dutatu in matimàtica quannu si jiuncìu cu Enricu Fermi e lu sò gruppu all'università di Roma, li picciotti di via Panisperna. Travagghiàu supra na nova tiurìa supra l'energìa di l'àtumu, chi cchiù tardu fu cchiù canusciuta comu tiurìa di Heisenberg. Travagghiàu puru supra la tiòrica massa dû neutrinu.

Majurana scumparìu in circustanzi mistiriusi nô mentri chi viaggiava pi navi di Nàpuli a Palermu. Lu sò corpu nun fu mai truvatu. Secunnu certi ipòtisi, si suicidàu, ma po èssiri puru chi fu rapitu di na putenza forastera pi li sò canuscenzi in fìsica nucliari, o puru chi scumparìu vuluntariamenti pi canciari identità e fari na vita nova ntâ l'America dû sud.

Lu scritturi Liunardu Sciascia ha scrittu nu libbru, Il Caso Majorana (1972) supra l'ipòtisi dâ scumparsa di Majurana.

Sò frati Quirinu Majurana fu puru nu fìsicu.

Enricu Fermi dissi di iddu: Ci sunnu assai catigurìi di scienziati, genti di secunna o di terza catigurìa, chi cerca di fari lu megghiu, ma chi nun vannu assai luntanu. Ci sunnu pirsuni di prima catigurìa, chi fannu scuperti granni pi lu sviluppu dê scienzi. E ci sunnu genî comu Galileu e Newton. Ètturi Majurana era unu di chisti.

Talìa puru cancia

Liami di fora cancia

Fìsica
Acùstica | Astrofìsica | Elettrumagnetismu | Fìsica nucliari | Fìsica dî particeddi | Miccànica (fìsica) | Miccànica quantìstica | Òttica | Tiurìa dâ rilativitati | Termudinàmica