Lingua croata

lingua slava miridiunali chi si parra ntâ Cruazzia
(Rinnirizzata di Lingua cruata)

Lu croatu (ntô croatu: "hrvatski" o "hrvatski jezik" pi "lingua croata") è na lingua dû suttagruppu slavu miridiunali dû ramu slavu dî lingui indoeuropei.

E' parrata di circa 5 o 6 miliuna di pirsuni comu lingua matri. Ntâ Croazzia, unni è lingua ufficiali, n occasiuni dû rifirendum dû 2001 4.265.081 pirsuni (lu 96,12% di l'abbitanti) dichiararu di parrari lu croatu comu lingua matri.

La lingua standard croata si basa supra lu dialettu štokavo cu nflussi kajkavi e čakavi e utilizza l'alfabbetu latinu.

Funnamintalmenti è uguali ô serbu e ô busnìacu ntâ lingua standard, siccomu tutti tri si svilupparu suprâ basi Neoštokava. Nta l'ex-Juguslavia foru tutti tri raggruppati ntâ lingua serbo-croata. Ntâ Croazzia chista dinuminazzioni fu usata raramenti. Siddu a l'èbbica dâ Juguslavia s'appi a cunsidirari la vicinanza cû serbu pi difiniri lu croatu, rigularmenti l'esprissiuni onnivalenti e prisenti nzinu ô 1974 ntâ custituzzioni croata utilizzata fu "lingua croata o serba". La dinuminazzioni "serbocroatu" ("srpskohrvatski") appi già di tempu na cunnutazzioni nigativa ntâ Croazzia.

Dâ ndipinnenza pulìtica dâ Croazzia la lingua standard croata vinni ampiamenti arricanusciuta macari a l'èstiru.

La scienza ca si òccupa dâ lingua croata è la cruatìstica.


Lingua croata "Baška" 1100.

Alfabbetu e prununcia cancia

La lingua si scrivi cu l'alfabbetu latinu cu l'aggiunta di segni diacritici particulari.

L'alfabbeto croatu havi 32 littri:

a, b, c, č, ć, d, dž, đ, e, f, g, h, i, ie, j, k, l, lj, m, n,, nj, o, p, r, ŕ, s, š, t, u, v, z, ž.

Li littri q, w, x, y cumpàiunu sulu ntê palori furasteri. Li digrammi , lj e nj, i+e= ie, r+r=ŕ s'hannu a cunsidirari comu littri sìnguli ntô sô rispittivu òrdini alfabbèticu. Esisti sulu un nùmmaru assai vàsciu di palori ntê quari chisti gruppi carattirìzzanu dui soni diversi e s'hannu quinni a èssiri trattati comu dui littri diversi.

Li segni spiciali ponnu èssiri cumpilati chî siquenti caràttiri (Attinzioni: lu Đ è diversu dû Ð islandisi):

Č: Č č: č Ć: Ć ć: ć Đ: Đ đ: đ Š: Š š: š Ž: Ž ž: ž

 
Lingua croata "Misal Kneza Novaka" 1300.

La maggior parti dî littri si prunùncianu tali e quari comu ntô sicilianu.

 
 
Àrii unni lu croatu è parratu.
Ngrisi Croatu serbu
Compare Usporedba Поређење (Poređenje)
Europe Europa Европа (Evropa)
Netherlands Nizozemska Холандија (Holandija)
Italians Talijani Италијани (Italijani)
Universe Svemir Васиона (Vasiona)
Spine Kralježnica Кичма (Kičma)
Air Zrak Ваздух (Vazduh)
Education Odgoj Васпитање (Vaspitanje)
Week Tjedan Седмица (Sedmica)
History Povijest Историја (Istorija)
Pantaloons Hlače Панталоне (Pantalone)
Belly Trbuh Стомак (Stomak)
Science Znanost Наука (Nauka)
Personally Osobno Лично (Lično)
Persona Osoba Лице (Lice)
United Nations Ujedinjeni Narodi Уједињене Нације (Ujedinjene Nacije)
Bread Kruh Хлеб (Hleb)
Artificial Umjetno Вештачки (Veštački)
Cross Križ Крст (Krst)
Democracy Demokracija Демократија (Demokratija)
Detection Spoznaja Сазнање (Saznanje)
Island Otok Острво (Ostrvo)
Officer Časnik Официр (Oficir)
Road traffic Cestovni promet Друмски саобраћај (Drumski saobraćaj)
Autobahn Autocesta Аутопут (Autoput)
Length Duljina Дужина (Dužina)
Association Udruga Удружење (Udruženje)
Factory Tvornica Фабрика (Fabrika)
General Opće Опште (Opšte)
Christ Krist Христос (Hristos)
I'm sorry Oprosti Извини (Izvini)
Native language standard Materinski jezićni standard Матерњи језички стандард
littra Discrizzioni
a comu la a siciliana
b sempri sunora
c sempri /ts/, comu la z siciliana di "pozzu"
č comu la c siciliana n "ce" e "ci", ma cchiù duru
ć sìmili a tch o tj ntô tudiscu Brötchen o a tja; spissu diffìcili a distìnguiri di č; ć si prununcia comu ntâ palora "citati", (ć è dèbbuli di č)
d sempri sunora
comu đ, ma cchiù duru
đ dj assai dèbbuli; spissu diffìcili a distìnguiri di dž, (comu "g" n "giungla", "giàcumu", "già")
e sempri raputa
f comu la f siciliana
g sempri sunora
h gutturali comu la "ch" di "ach" ntô tudiscu, fricativa cchiuttostu dèbbuli
i comu la i siciliana
j prununciata spissu comu la i nun accintata
k comu la "k" siciliana
l cchiù sussurrata e cchiù velari ca ntô sicilianu; la l siciliana vini spissu ntraintesa comu lj.
lj sincupati nt'un sulu sonu: apprussimanti palatali latirali sunora, (comu "gl" n "gli" ntâ lingua taliana)
m comu la m siciliana
n comu la n siciliana
nj sincupata nt'un sulu sono: nasali palatali sunora (comu "gn" n "gnomu")
o (n cunfrontu cû tudiscu) sempri raputa
p menu aspirata ca ntô tudiscu
r r arrutulata. Pò èssiri difinuta macari comu sìllaba (vucalica) e èssiri quinni longa o curta, accintata o nun accintata. Asempiu: Krk
s sempri sorda comu la ß tudisca
š sìmili a "sc" siciliana di "sciarpa", ma cchiù duru
t comu ntô sicilianu
u come ntô sicilianu
v come ntô sicilianu
z s sunora, comu ntâ palora taliana "casa"
ž sonu "sc" sunora, comu "j" ntâ palora francisi "Jacques"

Grammàtica cancia

Lu croatu havi setti casi: sparti ô Numinativu, Ginitivu, Dativu e Accusativu cci sunnu macari: lu Vucativu, lu Strumintali e lu lucativu.


Autri pruggetti cancia