Lingua serba

lingua slava miridiunali chi si parra ntâ Serbia

La lingua serba (ntô serbu: српски jезик o srpski jezik siddu scriutu cu l'alfabbetu latinu) è una dî virsiuna standard dû diasistema slàvicu centru-miridiunali, pricidintimenti (e assai friquintimenti ancura chiamatu) serbo-croatu e basatu supra lu dialettu štokaviano. Lu serbu è usatu suprattuttu ntâ Serbia e Montenegru e ntâ Republika Srpska (ntâ Bosnia-Erzegovina).

Serbo croatian languages2006.png

La lingua serba havi na carattirìstica abbastanza rara, pâ quari li palori sunnu scriuti quasi comu sunnu detti, zoè ogni littra rapprisenta un sonu diffirenti. Chistu princìpiu funèticu è rapprisintatu dû dettu: "Scrivi comu parri e leggi comu è scriutu", lu princìpiu usatu di Vuk Stefanović Karadžić quannnu rifurmàu l'alfabbetu cirìllicu serbu ntô sèculu XIX.

N'àutra rara carattirìstica dâ lingua serba è la prisinza di dui alfabbeti: l'alfabbetu cirìllicu e l'alfabbetu latinu. Li dui alfabbeti sunnu quasi equivalenti; la sula diffirenza sunnu li glifi utilizzati. Chistu finòminu arrivàu pi raggiuna stùrichi, picchì na parti dâ pupulazzioni parranti serbu fu suttâ nfluenza (muderna) occidintali di l'Austria-Unghirìa e lu restu suttâ nfluenza (antica) orientali dû Mperu bizzantinu; tutti li pirsuni cu n'aducazzioni sunnu familiari ê dui alfabbeti.

ArfabbetiCancia

Ccà sutta, li diffirenzi ntra lu српска ћирилица (srpska ćirilica) (alfabbeto cirìllicu serbu) o азбука (azbuka) cû srpska latinica (alfabbetu latinu serbu) o Abeceda.

Cirìllicu Latinu   Cirìllicu Latinu
А A Н N
Б B Њ Nj
В V О O
Г G П P
Д D Р R
Ђ Đ С S
Е E Т T
Ж Ž Ћ Ć
З Z У U
И I Ф F
Ј J Х H
К K Ц C
Л L Ч Č
Љ Lj Џ
М M Ш Š

LittriCancia

  • Li littri Lj, Nj e si rapprisìntanu ntâ l'alfabbetu latinu cu dui littri. Sparti la littra Đ ca quarchi vota si scrivi comu Dj.
  • L'òrdini dî dui alfabbeti è diversa:
  • |Ćirilica:||А||Б||В||Г||Д||Ђ||Е||Ж||З||И||Ј||К||Л||Љ||М||Н||Њ||О||П||Р||С||Т||Ћ||У||Ф||Х||Ц||Ч||Џ||Ш
  • |Latinica:||A||B||V||G||D||Đ||E||Ž||Z||I||J||K||L||LJ||M||N||NJ||O||P||R||S||T||Ć||U||F||H||C||Č||DŽ||Š

  • Assai imeil e macari ducumenti web scriuti ntô serbu ùsanu lu basic ASCII, unni li littri serbi latini ca ùsanu li diacritici (Ž Ć Č Š) si càncianu chî formi basi assenza diacritici (Z C C S). Li palori urigginali sunnu poi arricanusciuti dû cuntestu. Nun è un alfabbetu ufficiali, e è cunsidirata na cattiva pràtica, ma cci sunnu arcuni ducumenti ntô serbu ca ùsanu chistu alfabbetu simprificatu. Chista pràtica è cumuni ntra li àutri lingui ca ùsanu littri chî diacritici.

DemografìaCancia

Distribuzzioni dî lucutura a secunna dî stati:

TriviaCancia

Dui palori serbi ca sunnu diffusi ntê lingui di tuttu lu munnu sunnu vampiru e slivovitz.

VucabbulariuCancia

  • Serbu: српски, srpski
  • Ciau, Salve: здраво, zdravo
  • Salutamu: до виђења, do viđenja
  • Grazzî: хвала, hvala
  • Pi fauri: молим, molim
  • Comu stai?: Како си?, Kako si?
  • Comu sta?: Како сте?, Kako ste?
  • Bonu: добро, dobro
  • : да, da
  • No: не, ne
  • Capisciu: разумем, razumem
  • Nun capisciu: не разумем, ne razumem

Autri pruggettiCancia

Lijami sterniCancia